România figurează drept campioana europeană a creșterilor de productivitate din ultimii zece ani,

 

brad

România figurează  drept campioana europeană a creșterilor de productivitate din ultimii zece ani, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un indice de 142,6% față de anul 2010, țara noastră a devansat clar un grup de state din fostul bloc socialist care au aderat la UE: Polonia (129,4%), Bulgaria (127,5%), Letonia (125,8%), Lituania (125,8%), Cehia (115,3%) , Slovacia și Croația (fiecare cu 112,7%).

În principiu există și un rezultat statistic ceva mai mare, cel de 146,2% obținut de Irlanda, dar acesta este afectat de raportarea rezultatelor obținute de multinaționalele care și-au mutat sediul acolo din Marea Britanie. De reținut, țara dezvoltată care apare cu cea mai mare creștere de productivitate pe angajat din 2010 încoace este Danemarca (109,4%).

Din perspectiva faptului că suntem și balcanici și latini, ar trebui să luăm aminte că doar două state membre ale UE au cunoscut un regres în acest interval de timp, Grecia (94,1%) și Italia (97,8%). De asemeni, trebuie să reținem că ne-a ajutat la performanța procentuală baza relativ mică de raportare.

Din perspectivă istorică, România NU are și cea mai bună performanță din 1995 încoace, anul până la care Eurostat a calculat în urmă indexul de productivitate reală pe angajat. Atunci, noi eram la doar 50,2% din nivelul atins în 2010. Adică sub Slovacia (53,5%), Polonia (54,7%), Cehia (66,4%), Ungaria (70,7%) sau Bulgaria (73,2%) dar peste țările baltice.

Grupul celor trei mici state foste republici sovietice a cunoscut cea mai rapidă dezvoltare în perioada 1995 – 2010, ele pornind de la valori și mai reduse decât în cazul nostru: Lituania (43,9%), Estonia (45,5%) și Letonia (48,7%). De menționat și faptul că deși am fost aproape permanent în fruntea creșterilor anuale, pe ultimii doi ani am cedat prima poziție în favoarea Poloniei (+4,2% față de +4,8% în 2018 și +4,1% față de +4,4% în 2019).

În fine, fiind în plină criză generată de pandemie, ar trebui să luăm aminte că reducerea productivității muncii a fost de -5,7% la criza din 1997 și de numai -2,6% cumulat în 2009 și 2010 la criza din urmă cu un deceniu. Noi suntem acum la un rezultat mediu lunar de -13,6% pe segmentul productivității din industrie, intrat încă din 2019 în teritoriul negativ (-1,3%).

De aceea, tocmai pentru dezvoltarea robustă din ultimii ani a României și creșterea nivelului de trai s-au bazat masiv pe avansul de top european al rezultatului măsurat per angajat, ar fi util să urmărim cu maximă atenție un indicator-cheie pentru evoluția economiei. Altminteri, dacă productivitate nu e, nimic nu e.