România, statul cu cea mai mică pondere a angajaților care au lucrat de acasă din cauza Covid-19

IMG_3140

România este țara UE cu cea mai mică pondere de angajați care au lucrat de acasă, ca urmare a riscului generat de noul coronavirus, conform unui raport al Eurofound ce prezintă primele constatări referitoare la piața muncii din Uniune în perioada pandemiei de Covid-19.

Este singurul stat membru cu procent al telemuncii sub 20% din totalul salariaților, deși România figurează pe primele locuri în clasamentele mondiale ale vitezei internetului.

În Bulgaria, procentul angajaților care au trecut pe sistem telemuncă în timpul restricțiilor a fost cu 10 puncte procentuale peste cel din România, deși statisticile o dezavantajează clar, comparativ cu România:

  • viteză medie a internetului mai mică
  • este țara cu cel mai mic procent de populație care a folosit internetul cel puțin o dată în ultimul an (68%, față de 74%, în România, aflată pe penultimul loc în UE)
  • este țara UE cu cea mai mică pondere a gospodăriilor dotate cu internet (doar 75%,  față de 84% în România, în 2019)

Studiul este unul preliminar și conține doar datele statistice fără o analiză a detaliată a ceea ce s-a întâmplat, pentru a vedea ce impact au avut în această privință structura economiilor din UE (în România, sectorul cu cei mai mulți salariați este industria prleucrătoare) și competențele digitale ale forței de muncă (în educație, de exemplu, unde lipsa acestora a fost unul dintre factorii ce au limitat la 63% procentul elevilor care au participat la cursuri online) etc.

Peste o treime dintre angajații UE au trecut la telemuncă

La nivelul UE, peste o treime din angajați (37%) au început să lucreze de acasă, în timpul epidemiei, cu cele mai consistente procente în statele nordice, unde internetul și comunicarea online sunt cele mai răspândite, de altfel:

  • în Finlanda, aproape 60% din angajați au trecut la telemuncă
  • peste 50% – în Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca
  • peste 40% în Irlanda, Suedia, Austria și Italia.

România – timpul de muncă, redus “mult”

Eurofound constată o legătură invers proporțională între reducerea timpului de lucru pe perioada carantinei și telemuncă.

România, cu pondere extrem de redusă a telemuncii determinate de coronavirus, s-a aflat printre statele cu procente mari de angajați în cazul cărora timpul de lucru s-a redus mult – România și Bulgaria se află pe locul cinci, după Grecia, Franța, Italia și Cipru.

La nivel european, 50% din forța de muncă a UE a experimentat o reducerea a timpului de lucru, ceea ce a angrenat și o diminuare a veniturilor.

În cazul a peste o treime (34%) din salariați, timpul de lucru a scăzut “mult”, iar pentru 16% a s-a redus “puțin”.

În România, peste 1,2 milioane de angajați s-au aflat în șomaj tehnic, pe diferite perioade, iar numărul celor concediați după apariția primului caz de coronavirus a ajuns luni, 18 mai, la 362.520 de persoane.

Cele mai afectate sectoare au fost industria prelucrătoare, în cazul șomajului tehnic, și comerțul cu ridicata și amînuntul, din punct de vedere al contractelor de muncă închise.

De menționat că, în România, Cabinetul Ludovic Orban a anunțat la un moment dat introducerea șomajului tehnic la bugetari, câte două săptămâni pe lună, dar a abandonat ideea în fața reacției celor din instituțiile centrale, în special, chiar dacă volumul de muncă a scăzut semnificativ pe unele segmente.

Datele Organizației Internaționale a Muncii

La începutul lunii aprilie, 81% din forța de muncă globală trăia în țări ce instituiseră carantina pentru a împiedica clacarea sistemelor de sănătate în fața noului coronavirus, conform datelor Organizației Internaționale a Muncii (ILO).

Pe 22 aprilie, procentul se redusese la 68%, datorită, în mare parte, reluării activităților economice din China.

Un model statistic dezvoltat de ILO arată că situația pe termen scurt continuă să se înrăutățească – la nivel mondial, orele muncite vor înregistra o scădere cu 10,5% în al doilea trimestru al anului, chiar dacă toate economiile vor fi
redeschise la sfârșitul lunii mai.

Este echivalentul a 305 milioane de joburi cu normă întreagă, ore rezultate din concedieri și “kurzarbeit”, programul redus de muncă ce poate salva locuri de muncă și venituri.