Provocarile mediului de afaceri in 2020

Doar cateva saptamani ne despart de noul an si multi dintre oamenii de afaceri si-au pus deja la punct strategia de business pentru anul viitor. Vanzari mai mari, o cota mai mare de piata, mai multa implicare in mediul online si motivarea angajatilor pentru a ramane in firma, pe fondul crizei fortei de munca, sunt principalele obiective pe care le au antreprenorii nostri. Insa ca sa le duca la bun sfarsit, trebuie sa treaca cu bine peste provocari.
Anul 2020 aduce pentru mediul de afaceri din Romania cateva aspecte problematice, asupra carora oamenii de afaceri autohtoni trebuie sa se aplece si sa includa riscurile pe care le impun aceste probleme, in strategiile lor de business. IMM-urile se afla in prima linie, atunci cand vine vorba de provocari. Intreprinzatorii mici si mijlocii continua sa fie “marfa de tun” intr-o Romanie care parca nu mai trece de stadiul “in curs de dezvoltare”.

Iata principalele provocari pe care le vor intampina IMM-urile in 2020:
Lipsa spatiului fiscal

Mediul de afaceri din Romania se va confrunta (si) in 2020 si cu lipsa spatiului fiscal. Nici aici nu este vreo noutate. Inca de anul acesta, tara noastra a fost avertizata cu privire la aceasta problema, chiar de catre Vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, care a spus ca Romania nu isi permite in acest moment sa aplice reduceri de taxe, deoarece Comisia Europeana “nu vede spatiul fiscal care sa sustina o astfel de masura”, insa ii recomanda Guvernului sa creeze cadrul unor reduceri de acest gen, care se impun pentru unele categorii de persoane.

“In ceea ce priveste situatia din Romania, dupa cum stiti, ne-am exprimat ingrijorari fata de intreaga traiectorie fiscala a bugetului.

Pentru al doilea an la rand, Romania este intr-o procedura de abatere semnificativa, ceea ce inseamna ca traiectoria sa bugetara deviaza semnificativ de la cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere, si de acea este important ca Romania sa reduca in mod substantial deficitul bugetar.

Recomandarea Consiliului a fost o imbunatatire structurala de un procent. De acea cand discutam despre politica fiscala, putem vorbi de transferul poverii fiscale, dar nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe”, a afirmat Valdis Dombrovskis, care este si comisarul european responsabil pentru moneda euro si dialogul social, intr-o conferinta de presa, la Bucuresti, la finalul reuniunii informale a ECOFIN, din luna aprilie.

Chiar daca Guvernul Romaniei a fost schimbat si liberalii sustin ca vor sa reparte erorile vechilor Cabinete social-democrate, fara o sustinere parlamentara sanatoasa, e putin probabil ca se vor elimina toate efectele negative ale Ordonantei 114/2018, spre exemplu.
Ce ar putea face oamenii de afaceri pentru a face fata povarei fiscale? Probabil, sa aplice strategii cumpatate, realiste, sa nu riste foarte mult si sa isi tina in frau dezvoltarea afacerilor.

Cel putin vom scapa de lipsa predictibilitatii fiscale …

Chiar daca e posibil sa nu avem spatiu fiscal nici in 2020, macar vom avea transparenta.

In vara, presedintele Klaus Iohannis facea o declaratie interesanta. El spunea ca Executivul PSD a modificat Codul fiscal de mai mult de 300 de ori. “Codul fiscal a fost modificat mai mult decat zile ale anului trecut. Este o contraperformanta (…)”, a declarat Klaus Iohannis.

Cand au venit liberalii la putere, pe 4 noiembrie, Orban a promis predictibilitate fiscala si ca nu va adopta nicio masura fara sa se consulte cu toate partile implicate. Vrem sa il credem pe cuvant, fiindca primele semnale in acest sens sunt deja pozitive. Guvernul PNLs-a consultat deja cu sindicatele si reprezentantii IMM-urilor pe tema majorarii salariului minim brut pe tara.
Lipsa infrastructurii rutiere

Investitiile, mai ales cele in infrastructura, aduc dupa ele investitii in business. Investitorii straini ar pune Romania pe harta tarilor in care merita sa isi riste banii, daca nu am avea, de 30 de ani incoace, doar cateva crampeie care se vor a fi drumuri de mare viteza, dar intra in reparatii la 1-2 ani de la inaugurare, desi s-au cheltuit averi pentru a le construi si carpi.

Lipsa infrastructurii rutiere nici nu aduce investitori straini, nici nu ii ajuta pe oamenii de afaceri autohtoni. Practic, lipsa autostrazilor inseamna calitate slaba a serviciilor si costuri cu mult mai mari pentru companii, fie ca sunt ele multinationale sau locale.

La data de 14 august 2019, Romania, la cei 238.397 kilometri patrati ai sai, avea 829,1 kilometri de autostrada. Prin comparatie, Polonia, tot un stat fost socialist, de 312.679 kilometri patrati, avea nu mai putin de 3.797 de kilometri de autostrazi.

Sa nu mai vorbim despre Spania, cu 16.204 de kilometri, Germania, cu 12.845 de kilometri, sau Ungaria, cu 1.527 de kilometri. Stam putin mai bine decat bulgarii, care aveau la 14 august, 807,2 de kilometri.
Mai mult decat atat, nici cei 829,1 kilometri de autostrada nu sunt construiti de conducatorii capitalismului in Romania. Revolutia din ’89 ne-a prins deja cu 113 kilometri de autostrazi, care nu ar fi fost ultimii. Ba chiar, in 1968-1969, IPTANA, compania de proiectari de drumuri din vremea regimului comunist, a realizat un plan de construire a nu mai putin de 3.200 de kilometri de autostrazi in Romania.

Iata cum isi propusese Ceausescu sa impanzeasca Romania de autostrazi. Imaginea din stanga reprezinta planul de drumuri din comunism, iar cea din dreapta reflecta cruda realitate de astazi si reprezinta planul CNAIR pentru 2019: