România și Planul Juncker

720 mil. euro atrase, din care 35% de Transgaz pentru BRUA

 

 

Operatorul magistralelor naționale de gaze natural, Transgaz (TGN) a obținut 34,7% din totalul finanțărilor de 720 de milioane de euro aprobate pentru România în cadrul Planului de investiții pentru Europa (Planul Juncker).

România nu a obținut nici 1% din finanțările de 79,7 de miliarde de la nivelul UE, iar ponderea investițiior totale atrase de România și stimulate de Planul Juncker este de nici 0,7% din totalul european de peste 433 de miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene.

România se situează pe locul 18 după valoarea Finanțării FEIS, în urma Cehiei și Ungariei, dar înaintea Slovaciei și a Bulgariei. Locul României este și mai jos –locul 21 – după ponderea în PIB a investițiilor generate de acordurile aprobate până acum.

Proiectele Transgaz finanțate sunt segementul românesc al BRUA și conectarea acestuia la exploatările din Marea Neagră.

Finanțările obținute de România de la Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) și garantate de Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS – EFSI, conform Planului Juncker) au fost programate să atragă alte investiții private de peste 2,95 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Transgaz – pentru BRUA și conexiunea la Marea Neagră

Fără cele 250 de milioane de euro obținute de Transgaz, locul României în topul valorii finanțărilor ar fi 20, sub cel al Slovaciei și Bulgariei. Valoarea investițiilor private atrase ar fi cu 631 de milioane de euro mai mică.

În topul ponderii investiției totale în PIB, mai slab plasate decât România sunt însă economii dezvoltate cu PIB-uri uriașe, ca Germania și Marea Britanie, și ale căror nevoi de finanțare nu depind de facilitățile UE, ca și economii mici precum Malta, Cipru și Luxemburg, cu nevoi mult mai mici.

Din cele 250 de milioane de euro, 100 de milioane de euro au fost obținute pentru sectorul românesc al gazoductului paneuropean BRUA și alte 150 de milioane de euro pentru conducta care va aduce gazele din Marea Neagră în BRUA.

Dintre celelalte proiecte care au obținut finanțare se mai remarcă;

  • fabrica de mașini de spălat a Arctic Găiești (finanțare FEIS de 60 mil. euro) și altele mai mici, precum:
  • modernizarea serviciilor de alimwentare cu apă potabilă și salubrizare din Județul Alba (12, mil. euro);
  • digitalizarea infrastructurii terestre de radiodifuziune a țării al Societății Naționale de Radiocomunicații (Radiocom, 9,8 mil. euro);
  • producție de fibre din PET-uri reciclate la GreenFiber International.

Restul până la 720 de milioane de euro este acoperit prin linii de credit pentru IMM-uri prin bănci și proiecte multinaționale.

Sumarul românesc al Planului Junker

Au fost aprobate 16 proiecte de infrastructură și inovare, finanțate de Banca Europeană de Investiții (BEI) cu sprijinul garanțiilor FEIS, cu o finanțare de aproximativ 519 de milioane euro, și cu capacitatea de a atrege investiții de încă 1,3 milioane euro.

Au fost aprobate 17 acroduri pentru 24.525 de IMM-uri, încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul garanțiilor FEIS. Finanțarea este de 201 de milioane euro și investițiile atrase de 1,6 miliarde de euro.