Semestrul european – lupa pe România

Nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele publicate de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European.

Evoluția acestui indicator este extrem de importantă deoarece oferă indicii cu privire la evoluția deficitului public. O valoare redusă asigură faptul că finanțele publice sunt sustenabile pe termen mediu.

Pentru a corecta acest indicator, autoritățile de Bruxelles au cerut României încadrarea creșterii cheltuielilor publice în anumite limite, praguri ce nu au fost respectate de guvernul de la București.

”Pe baza datelor privind rezultatul bugetar pe 2018, s-a constatat că România a înregistrat o abatere semnificativă de la ajustarea recomandată în 2018”, se arată în documentele publicate miercuri.

În vara anului trecut, Comisia a decis că în 2017 România a înregistrat o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu. În consecință, Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 3,3% în 2018 și 5,1% în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8% din PIB în fiecare an.

La sfârșitul lui 2018, Comisia a constatat că România nu a luat niciun fel de măsuri, iar Consiliul a cerut ca rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 4,5% în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0% din PIB.

Pentru 2020, Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 5,1%, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,75% din PIB.

România și Ungaria sunt singurele state membre monitorizate de Bruxelles pentru astfel de abateri.

Recomandările Consiliului

  1. Să asigure respectarea recomandării Consiliului din iunie 2019 cu scopul de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal­ bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.
  2. Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.
  3. Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea.
  4. Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.
  5. Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.