Migrația profesioniștilor, o problemă reală pentru România

Efectele migrației asupra economiei și asupra pieței forței de muncă românești. În anul 2017, aproximativ 250.000 de români au migrat spre țări mai dezvoltate din punct de vedere economic. Categoria de vârstă cel mai des implicată în acest fenomen al migrației este cea cuprinsă între 15-64 de ani, reprezentând aproximativ 85% din totalul emigranților români. Aflați în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unor condiții de trai decente, dar și a unor oportunități de dezvoltare pe măsura pregătirii profesionale, românii au contribuit la scăderea costului forței de muncă în țările spre care au emigrat și, totodată, la instalarea unei crize a forței de muncă specializate în țara de origine. În plus, plecarea masivă a forței de muncă din România își va exercita influența și asupra sistemului de pensii.

Migrația profesioniștilor, o problemă reală pentru România

Atunci când ne referim la migrație, trebuie să luăm în calcul anumite variabile. Migrația poate fi teritorială, temporală, cantitativă, dependentă de sectorul de activitate, dar și de variabile socio-demografice. Dimensiunile migrației variază în funcție de sectorul de activitate implicat – avem migrația medicilor și a cadrelor medicale, migrația lucrătorilor în construcții, a celor care activează în domeniul IT&C și migrația creierelor (brain drain).

Din punct de vedere socio-demografic, fenomenul de migrație afectează în special populația activă. Mai exact, vorbim de forță de muncă a cărei vârstă este cuprinsă între 15 și 64 de ani.

Fenomenul de migrație afectează în special populația activă, forță de muncă a cărei vârstă este cuprinsă între 15 și 64 de ani

Condițiile de trai, cele socio-economice, dar și oportunitățile de dezvoltare sunt principalele aspecte care determină populația activă să migreze către țări mai dezvoltate. Migrația externă sau internațională contribuie la scăderea populației României.

În perioada imediat de după aderarea României la Uniunea Europeană s-a observat un maxim al acestui fenomen. Astfel, 544.074 de persoane au ales să emigreze temporar în Italia sau Spania.

Evoluția în timp a fenomenului migratoriu

Începând cu anul 2008, s-a observat o scădere a fenomenului de emigrare. În anul 2012 soldul migraționist a atins cel mai scăzut nivel, urmând ca din 2014 numărul acestora să crească din nou, atingând un nivel maxim în anul 2017. Cel mai important criteriu luat în considerare a fost reprezentat de salariu nominal mediu net lunar. Deși în 2017 acesta a ajuns la un nivel de 2.383 de lei, în România salariul a rămas unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, la momentul respectiv.

Migrația externă a afectat în special persoanele din grupa de vârstă 20-29 de ani, atingând o cifră de 69.240 de persoane conform bazei de date TEMPO INS în anul 2017, pe locul următor clasându-se grupa de vârstă 30-39 de ani, cu un număr de 47.137 de persoane.

Țările vizate de migrația forței de muncă românească

În perioada 2007-2016 s-a observat o predilecție pentru țări ca Italia, circa 271.443 de persoane alegând această destinație. Următorul loc a fost ocupat de Spania, cu 197.642 de persoane. Modificarea mediului socio-economic din aceste țări a determinat o creștere a migrației înspre țări ca Marea Britanie.

În prezent, o altă oportunitate care se deschide celor care iau în considerare migrația internațională este reprezentată de Elveția. Începând cu luna mai 2019, românii care vor să emigreze pot lua în considerare Elveția, țară membră a acordului Schengen. Aceasta reprezintă o opțiune de luat în calcul avînd în vedere că este una dintre cele mai bogate țări din lume, în prezent găzduind în jur de 30.000 de români.

Începând cu luna mai 2019, românii care vor să emigreze pot lua în considerare Elveția, țară membră a acordului Schengen

România, afectată de îmbătrânire demografică

Țara noastră este în prezent afectată de fenomenul de îmbătrânire demografică, puternic influențată de factori ca scăderea natalității, creșterea speranței de viață, dar și migrația externă.

Toți acești factori sunt interconectați și țin de condițiile mediului social și economic. Atunci când se decid să își întemeieze o familie, tinerii țin cont de cariera lor și de previziunile de dezvoltare a acesteia, de veniturile realizate și de timpul petrecut la serviciu.

Prin urmare, multe familii tinere aleg să amâne momentul conceperii unui copil. Conform datelor furnizate de INS, în 2017 numărul de emigranți temporari din România a fost de 219.327 de persoane. 85% dintre acestea se încadrează în categoria persoanelor active. Este, așadar, vorba de români cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani.

Domeniile de activitate cele mai afectate

În ceea ce privește nivelul de calificare profesională, migrația afectează atât categoriile profesionale cu înaltă pregătire cât și persoanele cu calificări scăzute. În domeniul medical, în ultimii ani s-a observat o accentuare a fenomenului migrației, creând probleme deosebite cu ocuparea locurilor de muncă, ca urmare a faptului că unul din patru medici a ales să părăsească țara.

Recent, ca urmare a creșterii salariilor medicilor și a personalului medical, situația s-a îmbunătățit. Însă salariul nu este singurul criteriu care trebuie luat în considerare de personalul medical care a migrat deja și a fost încadrat în sisteme de sănătate străine.

Migrația internațională a afectat și categoria persoanelor cu calificări mai scăzute, care au părăsit țara în căutarea unor oferte salariale mult mai bune. Conform celor mai recente studii, circa 80% dintre persoanele care au emigrat din România au ales ca destinație una din următoarele 6 țări:

  • Italia
  • Spania
  • Germania
  • Marea Britanie
  • Statele Unite Ale Americii
  • Ungaria

Migrația internațională a afectat și categoria persoanelor cu calificări mai scăzute, care au părăsit țara în căutarea unor oferte salariale mult mai bune

În prezent, datele neoficiale fac referire la peste patru milioane de români care locuiesc în afara granițelor țării, dintre care peste un milion de români doar în Spania și Italia și 500 de mii de români în Marea Britanie.

În fiecare an, românii care au ales să emigreze trimit peste patru miliarde de euro familiilor rămase în urmă. Raportându-ne la produsul intern brut al României din 2017, suma trimisă acasă de români reprezintă echivalentul a 2% din PIB. Recent însă s-a înregistrat o schimbare a tendințelor de folosire a veniturilor din străinătate. Dacă la început banii erau folosiți pentru a susține financiar familiile rămase în urmă, în prezent se observă tot mai frecvent faptul că românii aleg să folosească aceste sume pentru investiții sau pentru a pune pe picioare mici afaceri.

Indiferent însă de modul în care aleg să își folosească banii, un lucru rămâne sigur – de sărbători, românii aleg să se întoarcă acasă. Conform ultimelor date, în perioada sărbătorilor de Paște din 2018 s-a observat o creștere cu 30% a biletelor de avion care au ca destinație finală România. Aceeași tendință se păstrează și anul acesta.

Peste 50% dintre românii care se reîntorc acasă provin din:

  • Marea Britanie
  • Germania
  • Italia
  • Belgia
  • Franța
  • Spania

Se pune însă întrebarea, câți dintre români s-ar reîntoarce la muncă în străinătate dacă situația socio-economică și politică din România ar fi alta?