Impactul în România al deciziei PE privind statul de drept

Parlamentul European a adoptat, chiar la debutul președinției române a Consiliului Uniunii Europene, un regulament european prin care România poate deveni unul dintre statele marginale ale Uniunii, ca urmare a nerespectării principiilor statului de drept.

Regulamentul privind protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, astfel cum este acesta denumit oficial, a fost adoptat în data de 17 ianuarie de către eurodeputați.

Printre altele, regulamentul califică următoarele fapte drept deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept:

  • periclitarea independenței sistemului judiciar;
  • faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea organelor de judecată sau de cercetare penală sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese
  • limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii.

România se găsește într-o situație extrem de neplăcută prin raportare la cele indicate mai sus întrucât guvernarea PSD a determinat și determină în continuare apariția unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept și domnia legii.

Iată câteva exemple ce se circumscriu perfect în categoriile de fapte indicate în Regulamentul adoptat de către Parlamentul European:

Periclitarea independenței sistemului judiciar a fost reținută atât prin raportul MCV, cât și prin Raportul Comisiei de la Veneția. În ultimul raport se reține, urmare a analizei făcute asupra legilor justiției că „Anumite aspecte din cele trei legi, luate în ansamblu, riscă să submineze independența magistraților din România și încrederea opiniei publice în sistemul judiciar” – sunt date ca exemplu secția specializată de cercetare a magistraților și problemele legate de revocarea Procurorului Șef DNA în condițiile în care CSM a dat aviz negativ aceste revocări.

Faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea organelor de judecată sau de cercetare penală sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese. Propunerea de pensionare anticipată a magistraților a reprezentat o critică severă exprimată în raportul Comisiei de la Veneția întrucât ar determina un blocaj în funcționarea normală a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În egală măsură, subfinanțarea organelor de cercetare penală, dublată de neocuparea tuturor posturilor din cadrul acestor structuri afectează sever derularea normală a activităților de cercetare, urmărire și punere sub acuzare a persoanelor care au comis fapte de natură penală. Nu în ultimul rând, încercările PSD de a modifica reglementările în materia conflictului de interese au drept rezultat golirea de conținut a acestor infracțiuni și, implicit, dezincriminarea mascată  a acestora.

Limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii. În această privință România stă foarte prost: refuzul Parlamentului de a da curs cererilor organelor de cercetare penală, de a ridica imunitatea senatorilor și a deputaților reprezintă un exemplu clar și concret de limitare a anchetării  și, implicit, a sancționării parlamentarilor care au comis fapte de natură penală.

Sancțiunile pe care ar putea să le suporte România și cetățenii săi sunt  de o gravitate fără precedent și vizează suspendarea sau întreruperea plăților reprezentând fondurilor europene. Cu alte cuvinte, România se poate trezi în situația în care este obligată să contribuie la bugetul Uniunii Europene (în anul 2017 contribuția la bugetul UE a fost de 1,5 miliarde euro, în timp ce fondurile europene atrase au fost de 3,6 miliarde de euro ) fără a putea să acceseze nicio sumă de bani.

Comisia Europeană este cea care propune aplicarea sancțiunilor. Această propunere este înaintată Consiliului Uniunii Europene și devine executorie la expirarea unui termen de o lună de la momentul adoptării propunerii se sancționare a statului membru. Consiliul poate invalida sancțiunea dictată de comisie dacă, cu majoritate calificată, votează împotriva acestei propuneri.

Pentru a deveni obligatoriu, Regulamentul trebuie să fie aprobat și de către Consiliul Uniunii Europene, a cărui președinție este asigurată timp de 6 luni, începând cu ianuarie 2019, de către România. Aplicarea acestui Regulament se va face începând cu 01.01.2021.