Banca Mondială – un Raport de speriat…

Banca Mondială – un Raport de speriat, care nu mai sperie pe nimeni:  Cea mai nouă evaluare a emigrației românești

Între trei și cinci milioane de români muncesc și trăiesc în străinătate.

Estimatul din 2017 al ONU, calificat drept optimist în Raportul privind diagnosticul problemelor sistemice provocate de emigrație, realizat de Banca Mondială, este de 3,58 milioane de persoane, adică 18,2% din populația României. Aceasta înseamnă că migrația are o contribuție de peste 75% la declinul demografic înregistrat de România.

Autorii raportului BM avansează un număr de trei milioane de români în vârstă de muncă aflați în străinătate, ceea ce echivalează cu 23,3% din populația în vârstă de muncă a României.

Efectele pozitive ale remitențelor și ale emigranților reveniți sunt contrabalansate de deficitul provocat pe piața muncii din România și de o creștere economică inferioară celei posibile fără fluxurile uriașe de emigranți.

Conform Comisiei Europene, cele mai mari ponderi ale celor plecați apar în rândul persoanelor înalt calificate (26,6%).

Situația a produs deficite de personale în mai multe domenii cu valoare adăugată mare – pe piața autohtonă a muncii există cerere ridicată de programatori, medici, ingineri electrici, tehnicieni etc.

Un studiu FMI, din 2016, arăta că emigrarea forței de muncă calificate a încetinit dezvoltarea economică a României : creșterea anuală a PIB în termeni reali ar fi fost cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mai ridicată în absența emigrației.

Până și în privința remitențelor, efectele sunt ambivalente:

  • au permis investiții
  • au redus inegalitățile, atât în interiorul ruralui, cât și urbanului, pe de o parte, dar și între rural și urban, pe de altă parte
  • au redus sărăcia

Dar:

  • au afectat disponibilitatea beneficiarilor de a lucra
  • au afectat puternic copiii lăsați în țară de părinții plecați la muncă peste hotare (sunt mai vulnerabili, mai expuși marginalizării și în rândul lor se constată rate mai mari de absenteism și abandon școlar)
  • au încetinit convergența veniturilor – diferența dintre România și UE la indicatorul veniturilor pe cap de locuitor ar fi fost redusă cu aproximativ 6,5% în absența emigrației

Categoriile a căror plecare ar trebui să îngrijoreze în mod special guvernanții

Studiul analizează și două categorii de persoane înalt calificate unde se înregistrează rate mari de emigrare și care ar putea crea probleme mari dezoltării României, pe termen mediu și lung.

1.Medicii

Unul din patru medici a plecat în străinătate, în perioada 2000 – 2013, interval în care numărul acestor profesioniști a crescut în țară cu 18%, în timp ce numărul medicilor români din străinătate a urcat cu peste 650%:

Sunt afectați în special românii din zonele sărace, rurale, unde deficitul de personal medical a atins cote alarmante.

Petse 50% din medicii români plecați au sub 40 de ani, iar majoritatea celor care au solicitat certificat pentru recunoaşterea diplomei (în vederea muncii în străinătate) sunt medici rezidenți.

De asemenea, mulți dintre tinerii medicii aleg alte state membre pentru a-și termina rezidențiatul.

2.Tinerii care studiază în străinătate

Numărul studențiilor români din străinătate a crescut mai mult decât dublu în 16 ani – de la 12.500 în 2000, la 33.400, în 2016.

Tinerii sunt atrași și de calitatea programelor, și de posibilitatea de a-și îmbunătății abilitățile d ecomunicare într-o limbă străină, precum și de faptul că au mai multe oportunități de carieră după obținerea licenței, mai ales în străinătate.

Acest ultim aspect este deosebit de relevant, precizează studiul BM; în condițiile în care șomajul în rândul tinerilor era de peste 20%, în timp ce rata pe total (15 – 64 ani) era de numai 5.9% în 2016.

Cele mai improtante impedimente în ceea ce privește revenirea acestora în România, după obținerea licenței, sunt:

  • mediul politic
  • procedura de recunoaștere a diplomelor obținute

Studiul arată că lipsesc datele și analizele detaliate privind emigrația, astfel încât este greu de evaluat cât mai exact efectele pozitive și negative ale emigrației, în condițiile în care toate aceste informații, pe baza cărora se pot elabora politici în domeniu, sunt cruciale pentru dezvoltarea pe termen lung a României.

Sursa:cursdeguvernare.ro