Romania primeste un avertisment dur din partea Comisiei Europene in urma modificarilor aduse Codului Penal

8,9 mai 2014
Modificarile aduse Codului Penal dau batai de cap si oficialilor europeni, nu numai partidelor de Opozitie sau DNA-ului. Comisia Europeana a transmis ieri dupa-amiaza un comunicat de presa prin care isi arata ingrijorarea cu privire la situatia din tara noastra. De asemenea, Comisia Europeana a comunicat ca va interveni prin toate mijlocele pe care le are la dispozitie pentru a se asigura ca noua legislatie romaneasca este compatibila cu legislatia la nivel european.

Nu este prima reactie la nivel european ca urmare a ceea ce s-a intamplat in aceste ultime zile in Comisia Iordache si in Parlament. Saptamana trecuta, ambasadele a nu mai putin de 12 state importante au emis un apel comun prin care le cereau celor in masura sa nu slabeasca statul de drept din Romania si nici capacitatea tarii de a lupa impotriva coruptiei. Printre aceste state care au facut acest apel se numara si cativa dintre cei mai importanti parteneri ai Romaniei din acest moment: Statele Unite ale Americii si Germania. Celelalte ambasade care au semnat aceasta declaratie comuna sunt cele ale Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elvetiei, Finlandei, Frantei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei si Suediei.

Nu este exclusa declansarea procedurii de infringement

Comisia Europeana nu a ezitat sa transmita faptul ca nu este exclusa luarea unor masuri necesare pentru ca legislatia romaneasca sa respecte tratatele internationale. Una dintre masurile pe care le-ar putea lua Comisia Europeana este cea a declansarii procedurii de infringement asupra tarii noastre. In urma cu doar doua zile, comisarii europeni au aplicat aceeasi masura si impotriva Poloniei, tara care a sfidat pur si simplu toate avertismentele venite dinspre Bruxelles. La fel ca si noi, Polonia a adoptat in ultima perioada niste legi care stopeaza practic lupta anti coruptie si statul de drept.

Ce urmari ar avea aceasta posibila procedura de infringement

Infringementul inseamna defapt o procedura formala a comisarilor europeni de constatare a neindeplinirii obligatiilor unui stat membru. Aceste sesizari ale Comisiei pot fi facute fie in urma unor anchete proprii, fie in urma plangerilor venite din partea unor cetateni sau a altor parti implicate. In cazul in care statul acuzat nu face nimic pentru a lamuri situatia sau pentru a o aduce la o forma compatibila cu legislatia comunitara, Comisia Europeana poate declansa procedura de infringement. Aceasta procedura este de durata, fiind compusa din cinci pasi.

Primul pas al procedurii de infringement este cel in care Comisia Europeana solicita informatii suplimentare de la tara in cauza. Raspunsul detaliat trebuie trimis la Bruxelles intr-un termen de doua luni, in caz contrar ajungandu-se la cea de-a doua etapa a procedurii. Chiar daca este trimis un raspuns, insa oficialii europeni sunt de parere ca acel stat nu si-a indeplinit obligatiile care ii revin in baza legislatiei europene, poate urma trimiterea unui aviz motivat prin care se cere in mod oficial conformarea la legislatia Uniunii Europene.

In cazul in care statul respectiv va ignora solicitarea venita de la Comisia Europeana, aceasta va inainta cazul la Curtea de Justitie. Daca statul membru nu se va conforma solicitarilor venite de la Bruxelles nici de data aceasta, Comisia va cere Curtii de Justitie aplicarea unor sanctiuni. Bineinteles, hotararea Curtii de Justitie va trebui aplicata de autoritatile nationale in cel mai scurt timp. Daca si aceasta hotarare va fi ignorata, Curtea de Justitie va impune sanctiuni financiare, sub forma unei sume forfetare si a unei plati zilnice.

Pierderea dreptului de vot in Uniunea Europeana

Pe langa acea procedura de infringement, mai poate exista si o procedura politica, cu urmari mult mai grave. In cazul in care europarlamentarii decid activarea articolului 7 asupra unui stat membru, exista riscul ca acesta sa isi piarda dreptul de vot in interiorul Uniunii Europene. Desi in prezent este nevoie de un vot unanim pentru activarea acestui articol 7, Uniunea Europeana isi doreste sa faca trecerea spre un vot al majoritatii in cazul luarii unor decizii de politica externa.