Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor publicate de Eurostat.

Cu doar 0,4% pe anul 2017, ne situăm cu un ordin de mărime sub media europeană de 5,0% şi departe de cele 5,7 procente consemnate în Zona Euro.

De reţinut, cifra de 0,3% avansată pentru Bulgaria este considerată discutabilă de Eurostat ( unreliable în original, lb. engleză), cel mai recent nivel cerificat ca atare pentru vecinii de la sud de Dunăre fiind de 0,5% în 2013. Ceea ce ne-ar trimite chiar pe ultimul loc în materie.

De altfel, noi figurăm în statistici cu cel mai ridicat procentaj al celor angajaţi care nu au lucrat nici măcar o dată de acasă (99,4% faţă de 99% în cazul Bulgariei şi 85,4% la nivelul UE).

La polul opus al muncii de acasă, se situează ţări precum Olanda (13,7%), Luxemburg (12,7%) şi Finlanda (12,3%).

La nivelul UE, marea majoritate a celor care lucrează acasă o constituie liber-profesioniştii ( self-employed în original, lb. engleză) , ceea ce face ca, în cazul lor, procentajul să urce la 18,1%, comparativ cu doar 2,8% în cazul angajaţilor.

De reţinut că procentajul persoanelor din UE care lucrează de acasă doar uneori a crescut în ultimii zece ani, de la 7,7% în 2008 până la 9,6% în 2017 (maximul de 9,8% a fost atins în 2016, ceea ce indică un trend de stabilizare în jurul pragului de zece procente).

Ar mai trebui amintit că, în general, procentajul este mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor (şi la noi este la fel, cu 0,3% la bărbaţi şi 0,5% la femei), excepţii notabile fiind Olanda (14,7% dintre bărbaţi faţă de 12,6% dintre femei)  şi Danemarca (9,5% faţă de 7,6%).

La nivelul UE, munca de acasă devine tot mai comună odată cu vârsta. Ponderile urcă de la 1,6% în cazul grupei de vârstă 15 – 24 de ani, la 4,7% pentru grupa 25 – 49 de ani şi ajunge la 6,4% pentru cei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani. La această din urmă grupă ( critică pentru atingerea nivelului de ocupare de ţintă de 70% -75% per total populaţie) , Olanda înregistrează un procentaj de 16,6% iar Finlanda de 13,6%.

Pentru referinţă şi pentru a vedea că se poate face mai mult în această privinţă şi la noi, vă prezentăm situaţia din câteva state cu care ar trebui să ne comparăm, situate mult mai aproape de practica occidentală. Asta, deşi se observă, în cazul Poloniei şi al Ungariei, un anumit recul pe parcursul ultimilor ani, doar Cehia fiind consecventă la acest capitol.

Evoluţia ponderii celor care lucrează în mod uzual de acasă ( 2013 – 2017):

Sub presiunea evoluţiei slabe în timp a ponderii celor care lucrează de acasă şi a menţinerii diferenţei majore care ne separă de Occident în această privinţă, România a adoptat la mijlocul anului trecut o legislaţie de profil menită să favorizeze dezvoltare acestui tip de muncă şi să crească oportunităţile de angajare.

Sursa: cursdeguvernare.ro