Mitul scăderii fondurilor europene pentru România din 2021, infirmat de șefa Reprezentanței CE

fonduri

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a negat informațiile transmise de o serie de europarlamentari români potrivit cărora încadrul bugetar multianual 2021-2027 Româna ar urma să primească mai puține fonduri europene decât în prezent, pe Politica de Coeziune și pe Politoca Agricolă Comună.

„În construcția acestei propuneri pentru bugetul multianual al UE, noi am plecat de la o valoare fundamentală a Uniunii Europene, solidaritatea. Și cu expresia ei cea mai directă, politica de coeziune. De aceea, pentru România avem vești bune, deși în general bugetul pentru Politica Agricolă Comună, pentru subvențiile în agricultură, pentru politica de dezvoltare regională au scăzut puțin la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru România au rămas la fel sau chiar au crescut. De exemplu, plățile directe în agricultură cresc în România. ceea ce ne interesează la nivelul UE este să reducem aceste decalaje. În timp ce scade un pic sprijinul pentru statele deja dezvoltate, crește sprijinul pentru state ca România. Dar sigur că este foarte important ca aceste fonduri care vin în România să poată fi folosite cât mai bine” – a declarat Angela Cristea, într-un interviu acordat HotNews.ro și StartupCafe.ro.

În schimb, în propunerea sa de buget multianual, Comisia Europeană cere instituirea unui mecanism de suspendare sau tăiere a unor fonduri europene de la țările membre UE care încalcă statul de drept.

Angela Cristea a precizat însă că Uniunea Europeană va avea grijă ca populația să nu fie pedepsită pentru acțiunile guvernelor sale.

„Aș vrea să explic ceva foarte important: noi nu vrem să pedepsim cetățenii pentru greșelile, erorile făcute de politicieni, de instituțiile statului. Deci chiar dacă vom ajunge la concluzia că trebuie să suspendăm fondurile europene, statul membru respectiv va avea obligația să continue programele și proiectele în derulare și să plătească de la bugetul statului până în momentul în care deficiențele pe care le-am constatat în funcționarea statului de drept vor fi rezolvate și atunci ne întoarcem cu finanțarea europeană” – a explicat șefa Reprezentanței CE la București.

Legat de actualul cadru bugetar multianual 2014-2020, ea a atras atenția că România ar trebui să recupereze cât mai repede întârzierile în absorbția banilor europeni, în condițiile în care Ministerul Fondurilor Europene a raportat o rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune de 16% până în luna aprilie 2018, sub media UE de 18%, cu tot cu avansurile primite de la Comisie.

„Doamna comisar european Corina Crețu vine foarte des în România exact cu acest mesaj, că este nevoie de accelerarea absorbției fondurilor europene și de recuperarea întârzierilor, pentru că asta este problema: au fost câțiva ani în care nu s-a întâmplat nimic din această perioadă financiară. Pe de altă parte, dacă ne uităm în perioada anterioară, 2007-2013, s-a întâmplat cam la fel. Nu știu dacă are vreo legătură cu obiceiul nostru românesc, pe ultima sută de metri ne mobilizăm.

Asta am observat că s-a întâmplat în perioada anterioară, practic în ultimii 2-3 ani a crescut spectaculos rata de absorbție. Mă aștept să se întâmple același lucru și în această perioadă, dar este important ca această recuperare să se facă totuși cât mai repede, pentru că este nevoie de banii aceștia pentru proiecte care sunt necesare peste tot în țară: că vorbim despre infrastructura rutieră, infrastructura în sistemul de sănătate, în școli, e păcat să stea banii și să nu fie folosiți cât mai repede” – a spus Cristea.

Reamintim că, pe 2 mai 2018, Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027. În ansamblu, se propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al celor 27 de state UE, după plecarea Marii Britanii programată în 2019.

Astfel, Comisia spune că propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu aproximativ 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre.

Pe Politica Regională a UE, se propun 273 de miliarde de euro în Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune, iar la Fondul Social European se propun 101 miliarde de euro, în perioada 2021-2027.

Bugetul multianual al UE va fi stabilit în urma deciziilor din Consiuliul UE, Parlamentul European, cu contribuția șefilor de state și de guverne reuniți în Consiliul European.