GRECO – critici dure și avertismente în Raportul pe Justiție

Lipsa de transparență și a studiilor de impact la modificarea legislației, destabilizarea sistemului judiciar

Legislativul român ar trebui să abandoneze ideea înființării unei secții speciale pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, recomandă raportul GRECO privind modificările aduse legilor Justiției din România, publicat miercuri.

Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO) este organismul de profil al Consiliului Europei (CoE).

Autoritățile de la București nu au oferit delegației GRECO suficiente argumente care să justifice necesitatea unui astfel de organism, spune Raportul.

De asemenea, există riscul unor interferențe în dosare importante – ele ar urma să fie luate de la alte parchete specializate și mutate la această secție, deoarece modificările prevăd că orice caz, fie că este de competența DIICOT sau DNA, este transferat la această secție atunci când este implicat și un magistrat.

Documentul a fost făcut public miercuri și conține numeroase critici dure – de la lipsa de transparență și rapiditatea parcurgerii întregii proceduri, până la lipsa unei evaluări prealabile a măsurilor propuse și efectele negative ușor previzibile și în absența unui studiu de impact.

GRECO recomandă României să realizeze un studiu de impact al modificărilor. Reamintim că primele trei legi ale justiției au fost adoptate în Parlament din nou, după ce s-au întors de la Curtea Constituțională, și se află la promulgare, la președinte.

Avertisment privind modificările propuse la codurile penale

Deși Raportul conține o analiză a intervențiilor pe primele trei legi ale Justiției – Legea privind statutul magistraților, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind organizarea și funcționarea CSM – finalul este documentului abordează și propunerile de modificare a codurilor penale.

“GRECO este de asemenea preocupată de obiectivele urmărite” prin amendamentele la codurile penale, întrucât “acestea ar putea avea un impact negativ asupra eforturilor anticorupție ale țării”.

Textul abordează și justificările folosite de politicienii români pentru a explica intervenția asupra codurilor: modificările discutate de Comisia parlamentară specială în legătură cu Directiva UE privind prezumția de nevinovăție depășesc mult cadrul și scopul Directivei, menționează Raportul.

Aceste amendamente ridică preocupări serioase atât pe plan intern, cât și în rândul alte țări, pentru potențialul lor impact negativ asupra asistenței juridice reciproce.

De aceea, se spune în final, România ar trebui să se abțină de la adoptarea unor modificări care ar contraveni angajamentelor sale internaționale și ar submina capacitatea internă de a lupta împotriva corupției. 

GRECO concluzionează că în cazul în care modificările la codurile penale vor fi adoptate, se vor revizui concluziile din rundele anterioare de evaluare.

Șeful delegației române, ministrul Justiției, este așteptat să prezinte ultimele evoluții în domeniu (stadiul legilor și modificările din Parlament), la următoarea sesiune GRECO , din 18 – 22 iunie 2018.

Există și alte amendamente la codurile penale care ar contrazice în mod clar unele dintre angajamentele internaționale ale României, dacă ar fi adoptate.

Printre acestea sunt amintite cele care ar limita excesiv tehnicile de investigație și utilizarea probelor colectate prin intermediul acestora (exemplele sunt cele care au apărut anul trecut – informarea suspecților, încă de la început, despre aceste măsuri, participarea suspecților la audierile tuturor martorilor, inclusiv a victimelor etc).

 

Abuzul în serviciu

Raportul vorbește și despre intenția de redefinire a abuzului în serviciu și de a introduce un plafon.

Experții GRECO scoate în evidență și bizarreria că o țară în care salariile medii sunt între 600 și 800 de euro dorește să pună plafon de 200.000 de euro pentru incriminarea abuzului în serviciu.

Sumă ce, constată GRECO, este identică celei din controversata OUG 13, care a fost retrasă anul trecut.

Pericolul noilor reglementări privind pensionarea – destabilizarea sistemului judiciar

Raportul prezintă detaliat noul sistem de promovare și pensionare, care va afecta funcționarea întregului sistem judiciar în ansamblul său.

Magistrații se pot pensiona, în virtutea modificărilor, după doar 20 de ani ani de serviciu și fără nici o condiție de vârstă. Faptul că pensia poate ajunge până la 120% din ultimul salariu net (în cazuri excepționale), ar putea stimula puternic judecătorii și procurorii din instanțele superioare să se pensioneze foarte curând.

Se va ajunge astfel la acnhete și procese tot mai lungi, în condițiile în care volumul de muncă este uriaș.

Experții GRECO au identificat și o altă anomalie – este nevoie de 18 ani pentru a promova la Curtea Supremă, dar după 20 de ani de activitate, adică doi ani la ICCJ, judecătorii se pot pensiona.