CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI: SUBVENȚIA AMENINȚATĂ CU DISPARIȚIA!

PLATA PE ÎNVERZIRE NU SE JUSTIFICĂ! Există toate șansele ca fermierii europeni, inclusiv cei români, să nu mai beneficieze de schema de plată pentru condiții benefice de climă și mediu, pe scurt înverzirea. Curtea Europeană de Conturi a constatat că este puțin probabil ca înverzirea să producă beneficii semnificative pentru mediu și climă, în principal din cauza faptului că o pondere semnificativă din practicile subvenționate ar fi fost realizate chiar și în lipsa acestei plăți, anunță un Raport al Curții Europene de Conturi.

„Înverzirea” PAC: o schemă de sprijin pentru venit mai complexă, însă ineficace deocamdată din punctul de vedere al impactului asupra mediului, arată Curtea de Conturi Europeană, arată Curtea Europeană de Conturi, într-un comunicat transmis media.

Plățile menite să încurajeze fermierii să „contribuie la înverzire” au o probabilitate scăzută de a îmbunătăți în mod semnificativ performanța în materie de mediu și climă a politicii agricole comune, se arată într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană. Auditorii Curții au constatat că noile plăți au sporit complexitatea sistemului, dar nu au generat schimbări la nivelul practicilor agricole decât pentru aproximativ 5 % din suprafața agricolă a UE.

Înverzirea este un nou tip de plată directă pentru fermieri, care a fost introdusă odată cu reforma din 2013 a politicii agricole comune (PAC). Ea a fost concepută să remunereze fermierii pentru impactul pozitiv pe care aceștia îl produc asupra mediului, care, altfel, nu ar fi recompensat de piață. Este singura plată directă al cărei obiectiv principal declarat are un caracter ecologic.
Auditorii au examinat dacă înverzirea avea capacitatea de a spori performanța în materie de mediu și climă a PAC, în conformitate cu obiectivele UE. Ei au purtat discuții în acest sens cu autoritățile din cinci state membre: Grecia, Spania (Castilia și Leon), Franța (Aquitania și Nord – Pas-de-Calais), Țările de Jos și Polonia.

„Înverzirea rămâne, în esență, o schemă de sprijin pentru venit”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „În forma în care este implementată în prezent, este puțin probabil ca înverzirea să îmbunătățească în mod semnificativ performanța în materie de mediu și climă a PAC”, a continuat acesta.

Curtea a constatat că logica de intervenție pe care Comisia Europeană o elaborase pentru plățile de înverzire nu era completă. În plus, Comisia nu a stabilit ținte clare și suficient de ambițioase cu privire la mediu pe care înverzirea ar trebui să le atingă. Mai mult, alocarea bugetară pentru înverzire nu este justificată de gradul de realizare a obiectivelor legate de mediu și de climă ale politicii. De asemenea, Curtea a constatat că este puțin probabil ca înverzirea să producă beneficii semnificative pentru mediu și climă, în principal din cauza faptului că o pondere semnificativă din practicile subvenționate ar fi fost realizate chiar și în lipsa acestei plăți. Curtea estimează că înverzirea a produs schimbări la nivelul practicilor agricole pentru doar aproximativ 5 % din suprafața agricolă a UE.

Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că exista o probabilitate scăzută ca rezultatele politicii să justifice gradul de complexitate semnificativ pe care înverzirea îl adaugă la PAC. O parte din această complexitate decurge din suprapunerile care intervin între înverzire și alte cerințe legate de mediu din cadrul PAC.

În perspectiva următoarei reforme a PAC, Curtea recomandă Comisiei să elaboreze o logică de intervenție completă în ceea ce privește contribuția PAC la obiectivele UE în materie de mediu și climă. La elaborarea propunerilor sale în vederea reformei, Comisia ar trebui să se ghideze după următoarele principii:

• fermierii nu ar trebui să beneficieze de plăți în cadrul PAC decât dacă îndeplinesc un ansamblu de norme de bază legate de mediu. Sancțiunile care sunt aplicate în cazul nerespectării acestor norme ar trebui să fie stabilite la un nivel suficient de mare pentru a acționa ca factor disuasiv;
• programele agricole menite să răspundă nevoilor referitoare la mediu și climă ar trebui să includă ținte în materie de performanță și o finanțare al cărei cuantum să reflecte costurile suportate și pierderile de venituri antrenate de acțiuni care depășesc cerințele de referință în materie de mediu;
• atunci când li se prezintă diverse opțiuni pentru implementarea PAC, statele membre ar trebui să fie obligate să demonstreze că opțiunile pe care le-au selectat sunt eficace și eficiente din punctul de vedere al capacității lor de a duce la îndeplinirea obiectivelor politicii.

UE cheltuie 12 miliarde de euro pe an în scopul noii plăți pentru înverzire, ceea ce reprezintă 30 % din totalul plăților directe din cadrul PAC și aproape 8 % din ansamblul bugetului UE. Pentru fermieri, aceasta înseamnă o rată medie de circa 80 de euro pe hectar pe an. Atunci când a fost introdusă plata pentru înverzire, Parlamentul European și Consiliul au transferat aceste fonduri din cadrul celorlalte tipuri de plăți directe. Bugetul global al plăților directe din cadrul PAC a rămas deci relativ stabil.
Înverzirea face obiectul gestiunii partajate, Comisia Europeană având responsabilitatea generală pentru execuția bugetului UE, sarcinile de execuție fiind însă delegate statelor membre.

(Raportul special nr. 21/2017, intitulat „Înverzirea: o schemă de sprijin pentru venit mai complexă, însă ineficace deocamdată din punctul de vedere al impactului asupra mediului”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții (eca.europa.eu) ).