Ce forță de muncă pregătește România

 Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai largi segmente de resursă umană slab calificată din toată Uniunea Europeană, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene.

Procentul tinerilor cu vârste între 25 și 39 de ani slab calificați a urcat de la 18% în 2005, la 25%, în 2015, în timp ce ponderea tinerilor înalt calificați abia a ajuns la 25%, penultima din UE, după Italia.

Este o combinație ce va impune în timp limite creșterii economice și competitivității, dar, pe de altă parte, va duce și la o presiune mărită asupra sistemului de pensii și a celui de asistență socială.

Raportul menționează în mod special trendul înregistrat în acest interval de timp în România – este îngrijorător faptul că procentul de tineri foarte slab calificați a crescut substanțial. Acest lucru poziționează România printre primele cinci țări cu cele mai mari procente de slab calificați în populația tânără, spune documentul redactat de Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.

Cum stau statele ”concurente”

Cu excepția a patru țări – Suedia, Danemarca, România și Estonia – toate celelalte și-au redus categoria de tineri slab calificați. În cazul primelor două, cu performanțe în domeniul calificării forței de muncă, situația a fost afectată parțial și de numărul crescând al imigranților, în rândul acestora existând ponderi mult mai mari de necalificați, comparativ cu populația nativă.

Mai trebuie menționat că, spre deosebire de țara noastră, Estonia se afla în 2015 mult subt pragul de 20% tineri slab calificați (mai precis, este vorba de 13% din populația cu vârste între 25 și 39 de ani), iar rata celor înalt calificați era de 41%, comparativ cu numai 24%, în România.

În rândul statelor din Europa Centrală și de Est, unele din ele au ajuns la performanță inclusiv comparativ cu statele occidentale:

  • Cehia, care avea în 2015 aproximativ 30% tineri înalt calificați, înregistra și cel mai redus procent de tineri slab calificați (6%) din toată Uniunea
  • Lituania a avut în 2015 una dintre cele mai mari rate de tineri înalt calificați (peste 50%)
  • Croația și-a redus în 10 ani cu mai mult de 50% ponderea tinerilor slab calificați

Aspecte relevante:

  • În general, șomajul este mult mai mare în rândul celor slab calificați – în 2015, șomajul acestei categorii era cu 20 de puncte procentuale peste cel înregistrat în rândul tinerilor cu o calificare medie și cu 23 de puncte procentuale sub rata șomerilor cu înaltă calificare.
  • În contextul acceleratei dezvoltări tehnologice, educația și abilitățile profesionale vor deveni tot mai importante pentru obținerea unor joburi de calitate.
  • Potrivit studiilor existente, chiar dacă educația nu este crucială pentru ocupare, ea se numără printre factorii importanți ai productivității ca sursă de creștere a PIB
  • Potrivit raportului, impactul îmbătrânirii populației asupra sistemelor publice de pensii va fi de 7 % din PIB-ul UE, în 2060, în absența unor reforme radicale

Aproximativ 86% dintre angajatorii români, majoritatea afaceri mici şi mijlocii, se confruntă cu o lipsă acută de candidaţi valoroşi atunci când recrutează, se arată într-un studiu recent realizat de eJobs.

Cel mai greu de recrutat sunt candidaţii pentru poziţii de muncitori calificaţi (37%), specialişti IT (26%) sau specialişti în vânzări, mai arată sondajul eJobs.

Sursa:CursdeGuvernare.ro