“noul Schengen”

Cum va arăta ”noul Schengen” de care vorbea Emmanuel Macron la București: Calendarul reformelor și șansele de aderare ale României

 

Cu prilejul vizitei din august a președintelui francez Emmanuel Macron, publicul a fost informat că România are ”tot dreptul” să ceară aderarea la Spațiul Schengen și că acest lucru se va întâmpla, dar după ce zona va trece printr-un proces de reformă.

”Trebuie să fiu cinstit, Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine”, spunea, la Palatul Cotroceni, președintele Macron, iar ideea este unanim acceptată la Bruxelles. Nu toată lumea însă împărtășește viziunea președintelui Franței în ceea ce privește condiționalitatea între reforma Schengen și primirea României și Bulgariei în această zonă.

cursdeguvernare.ro a stat de vorbă cu oficiali ai Comisiei Europene, care au descris problemele, viziunea de reformă și, mai ales, orizontul de timp în care Schengen ar putea fi ”upgradat”. Cu ajutorul acestora, ridicăm și vălul asupra negocierilor diplomatice și a evenimentelor politice care au influențat, în ultimii ani, capitolele România și Bulgaria din ”dosarul Schengen”.

Vestea bună: Comisia Europeană va prezenta în următoarele 2 luni, în etape, componentele planului de reformă gândite pentru Spațiul Schengen

Vestea proastă: Indiferent de rapiditatea cu care va fi implementat acest plan de reformă- în interiorul granițelor Schengen dar și în statele care cer să fie parte a acestei zone- decizia de primire a României și a Bulgariei va fi în continuare una politică. Care va fi influențată de capacitatea guvernelor de la București și Sofia de a demonstra seriozitate și predictibilitate.

Spațiul Schengen – riscuri asumate, probleme actuale și soluții de viitor

În Europa există 26 de state membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, state ce alcătuiesc o zonă în care au fost desființate frontierele interne. În interiorul acestei zone există garanția teoretică că sisteme naționale- poliție, paza frontierei etc- funcționează în aceeași parametri și comunică în timp real.

Realitățile ultimilor 2-3 ani (atentatele produse în marile capitale europene, criza migrației și deciziile pe care anumite state le-au adoptat în încercarea de a se proteja de valurile de migrație) au evidențiat însă ”defecte” de sistem.

”De fapt, nu sunt erori, ci parte a arhitecturii zonei. Sunt riscuri pe care ni le-am asumat pentru că știam că avem sisteme de protecție care pot funcționa doar până la un anumit grad de presiune”, declară pentru cursdeguvernare.ro unul dintre oficialii care de 10 ani lucrează pe dosarul Schengen deschis la Bruxelles.

”Criza migrației și atentatele au mai produs un fenomen pe care nu l-am anticipat: a dispărut încrederea între membri. Potrivit Acordului, fiecare stat membru Schengen are dreptul să impună controale temporare la granițele naționale. Ei bine, s-a petrecut un efect de domino, controale la frontiere în Marea Britanie, în Ungaria, în Austria, în Franța, în Belgia și în alte state. Și garduri. Mai putem oare vorbi de încredere?

În octombrie, vom ajunge la o răscruce, pentru că atunci expiră perioada maximă până la care puteau fi extinse controalele la granițe. Acesta este motivul pentru care există o presiune generală să adaptăm Schengen cât mai rapid”, spune un oficial al Comisiei Europene.

Un grup de lucru al Comisiei Europene pregătește pachetul de modificări. ”În septembrie, Comisia va anunța pachetul de măsuri pe migrație, iar pachetul de măsuri pentru reforma Schengen va fi prezentat în octombrie”, afirmă sursele cursdeguvernare.ro.

Ca principiu, este foarte posibil ca oficialii Comisiei să propună integrarea politicii de Apărare cu cea de Securitate. Numitorul comun va fi bazat pe cooperare, nu pe integrare comunitară.

”Nu dorim un Spațiu Schengen cu cercuri concentrice, asta e clar. Vom proceda la clarificarea sistemelor- trebuie ca Frontex să se dezvolte, trebuie să creștem eficiența Biroului European pentru Azil din Malta. În primul rând însă, trebuie să depășim stadiul de fragmentare a sistemelor naționale de evidență. Trebuie să avem proceduri unice, clare și viteză de reacție”, afirmă oficialul european.

”Intensitatea presiunii pe Schengen depinde însă în mare măsură de ce se întâmplă în afara granițelor Europei, cauzele migrației sunt în afara controlului nostru”, afirmă oficialul european, care precizează că UE încearcă, de exemplu, să operaționalizeze un acord pe migrație cu Libia, similar celui încheiat cu Turcia.