Codrul secular de la Şinca a fost inclus în patrimoniul UNESCO

• În pădurea de la Şinca Veche trăieşte cel mai înalt brad din România, care are 62,5 metri înălţime, cam cît un bloc cu 22 de etaje
Codrul secular de la Şinca a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de alte păduri virgine de fag din România. La sfîrşitul săptămînii trecute, pădurile virgine şi cvasivirgine din Ţara Făgăraşului au devenit oficial patrimoniu UNESCO, alături de alte cîteva domenii similare din România. Este vorba despre pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei – Beuşniţa, pădurile de la Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vîlcea), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strîmbu Băiuţ (Maramureş).

Locul unde majoritatea brazilor au peste 55 de metri

La Şinca există 269 hectare de pădure, în mare parte cvasivirgină, în proprietatea comunei Şinca şi administrate de Ocolul Silvic Pădurile Şincăi. În pădurea de la Şinca Veche, proaspăt devenită patrimoniu mondial UNESCO, trăieşte cel mai înalt brad din România. Acesta are 62,5 metri înălţime, cam cît un bloc cu 22 de etaje şi o circumferinţă a tulpinei de trei metri. Acest brad este cu un metru mai înalt decît cel din Penteleu (Buzău), deţinătorul vechiului record. De altfel, potrivit datelor adunate de World Wide Fund România (WWF), în codrul secular de la Şinca, majoritatea brazilor au peste 55 de metri. O mare parte a codrului secular este, în fapt o pădure cvasivirgină, în care natura supravieţuieşte în forma sa cea mai pură fără a fi afectată de intervenţia omului. Astfel, aici trăiesc arbori de toate vîrstele, iar sub coronamentele giganţilor de peste 500 de ani mişună peste 10.000 de specii de animale, toate într-o strînsă Codrul secular de la Şinca este înscris deja în catalogul pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, realizat de Ministerul Mediului şi Pădurilor. În acest catalog se regăsesc în jur de 1.300 de hectare de pădure din judeţul Braşov, care ar trebui supuse unor reguli stricte de protecţie. Conform celui mai recent catalog de profil publicat anul trecut de Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor, în judeţul Braşov au fost identificate 1.302 hectare de pădure cvasivirgină. Cea mai mare suprafaţă, respectiv 562 de hectare, se află în munţii Făgăraşului. Suprafaţa este administrată de Ocolul Silvic Pădurile Făgăraşului, o parte din păduri fiind în proprietate privată, iar altele, în proprietatea administraţiilor locale din zonă.padure-virginalegătură firească. Includerea în patrimonial UNESCO va aduce reguli mai stricte de protecţie pentru codrul de la Şinca. padurea_Sinca1