Evaluarea OECD

Evaluarea OECD: România – ”stat novice” în materie de guvernare digitală. Comparații și probleme

 

România se situează pe locul 75 în lume potrivit indexului Naţiunilor Unite referitor la guvernarea digitală pe anul 2016 şi face parte din grupul grupului de ţări novice („Neophytes Cluster” în lb. Engleză, în original) la acest capitol esenţial pentru gestiunea publică, potrivit unui raport OECD.

Respectiv organizaţia ce grupează cele mai dezvoltate economii din lume şi la care am făcut demersuri de aderare. Adică faţă de care ar trebui să demonstrăm că merităm să intrăm, pe merit, într-un club select. Inclusiv prin aducerea gestiunii datelor publice la nivelul de eficienţă aferent anului 2017.

Ori, graficele foarte sugestive prezentate în raportul OECD, ne arată încă foarte departe, atât ca nivel de digitalizare a informaţiei publice cât şi din perspectiva gradului de penetrare, faţă de media UE şi clar sub ţări reper pentru nivelul nostru de dezvoltare precum Portugalia, Grecia, Ungaria, Cehia sau Slovacia ( vezi graficele).

Mai mult, evoluţia indexului de guvernare digitală a fost una tot mai slabă, cu rezultate în scădere la toate evaluările făcute ( din doi în doi ani) din 2010 încoace. Cu precizarea făcută de specialişti că România nu a încetat să facă progrese dar alte ţări au mers într-un ritm mai rapid decât noi şi au trecut în faţă.

Aşadar, Strategia Naţională pentru Agenda Digitală din România, stabilită în 2015 şi apreciată ca foarte bună în teorie, suferă ca ritm de transpunere în fapt a prevederilor sale. Angajamentul luat este unul puternic, fapt confirmat la nivel organizaţional de instituirea unui Coordonator de Informaţii la nivelui guvernului ( Government Chief Information Officer) dar delimitarea atribuţiilor în raport cu Ministerul Comunicaţiilor, pentru a evita suprapunerile sau lăsarea pe dinafară a unor probleme, nu este suficient de clară.

În fine, dar nu în ultimul rând, din raportul OECD ar mai trebui reţinute următoarele probleme:

  1. Deşi progresul în livrarea serviciilor digitale este vizibil în câteva sectoare precum sistemul IT al Ministerului Finanţelor, cardul naţional de sănătate şi relansarea portalului e-guvernare.ro, rămâne o provocare-cheie, aceea de a face schimbarea de la o abordare fragmentată la una mult mai bine articulată a diferitelor aspecte cu care se confruntă cetăţenii în relaţia lor cu statul.
  2. Coerenţa şi claritatea în utilizarea diferitelor web-site-uri publice ar trebui serios îmbunătăţită, conceptele invocate în raport fiind dezvoltarea de platforme umanizate şi upgradarea pe baza experienţei de interacţiune cu firmele şi cetăţenii. Idei care pot părea abstracte, dar au consecinţe mult mai clare la nivelul timpului alocat, a productivităţii şi banilor pierduţi.

Sursa: Cursdeguvernare