Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Semestrul European: un rezumat pe România anului 2017.

 

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în 2016 iar deficitul public este în creştere. Sub efectul reducerilor semnificative de taxe şi a expandării cheltuielilor, deficitul public va creşte la 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018. Contrar prognozei prezentate de Guvern, care vede păstrarea sub 3% din PIB în 2017 şi reducerea sa ulterioară.

Deficitul structural ar urma să se majoreze de la mai puţin de 1% din PIB în 2015 spre circa 4% din PIB în 2017, mult peste obiectivul pe termen mediu asumat de România (1% din PIB) în anul 2013. CE se aşteaptă ca ponderea datoriei publice pe termen mediu şi lung să crească (din nou contrar prognozei oficiale a Executivului de la Palatul Victoria).

Evoluţia schimbărilor structurale umbreşte perspectivele pe termen mediu, în pofida unor progrese în guvernanţă, ocupare şi reducerea sărăciei, a căror implementare nu a fost făcută, încă, de o manieră ireversibilă. În alte domenii s-a bătut pasul pe loc iar lupta împotriva corupţiei a fost pusă sub semnnul întrebării.

În absenţa unui impuls care să accelereze reformele structurale, competitivitatea (altfel decât prin preţ) şi creşterea potenţială vor fi limitate.

Gradul relativ redus de utilizare a forţei de muncă potenţiale limitează creşterea. România se situează sub media UE în ceea ce priveşte rata de activitate pentru femei, persoane cu grad redus de pregătire, tineri şi persoane cu dizabilităţi.Paradoxal, rata scăzută a şomajului este însoţită de una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate din UE.

În pofida întăririi controalelor, munca la negru rămâne cu o prevalenţă ridicată, cu consecinţele de rigoare în diminuarea ofertei oficiale de forţă de muncă, precum şi a încasărilor bugetare. Obiectivul egalizării depline vârstelor de pensionare între femei şi bărbaţi rămâne să fie îndeplinit.

Sărăcia este în scădere dar inegalitatea ridicată a veniturilor persistă. CE semnalează reducerea efectelor redistributive ale sistemului de taxare şi transfer al fondurilor publice. Sărăcia şi excluderea socială sunt încă o problemă pentru tineri, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, rromi, populaţia rurală şi persoanele inactive.

Deşi au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea sectorului sanitar, sistemul suferă de ineficienţă, accesibilitate limitată şi corupţie. CE semnalează absenţa unei strategii naţionale pentru personalul medical, lipsa de persoane cu calificarea necesară, îndeosebi în mediul rural şi subfinanţarea cronică a domeniului.

Calitatea inegală a educaţiei slăbeşte potenţialul de capital uman. Nivelul redus de învăţare a noţiunilor de bază, precum şi dezavatajarea studenţilor din mediul rural şi a elevilor rromi rămân problematice. Abandonul şcolar relativ ridicat şi rata scăzută a învăţământului superior nu permit compensarea emigrării în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit.

Surprinzător, raportul CE arată rata investiţiilor publice este printre cele mai ridicate din UE în ultima decadă dar, în acelaşi timp, calitatea percepută ( ! –n.r.) a infrastructurii este printre cele mai scăzute. Cheltuielile publice ineficiente, birocraţia ridicată şi implementarea scăzută a serviciilor de e-government sunt obstacole majore pentru creşterea productivităţii.

Reforma administraţiei publice s-a accelerat în 2016 dar nu a fost dusă până la capăt. Deşi au fost luate măsuri în multiple domenii, legislaţia secundară, planificarea strategică şi deciziile curţilor de justiţie nu au fost implementate pe deplin. Întârzierile şi potenţiala reversare a reformelor sectorului administrative frânează creşterea investiţiilor.

Sursa:Cursdeguvernare