Politica de mediu a României în raportul Comisiei Europene

Vălean: Elemente îngrijorătoare privind politica de mediu a României în raportul Comisiei Europene

Sursa foto: valean.eu/
Sursa foto: valean.eu/

Raportul CE de luni arată că legislaţia României reflectă corect cerinţele de mediu din UE, dar punerea în aplicare a acestora e, în general, o provocare, cauzată de lipsa planificării, a coordonării și a unei finanțări adecvate, anunţă Adina Vălean.

Eficiența resurselor din România este scăzută, iar economia circulară subdezvoltată, se arată în raportul Comisiei Europene de evaluare a punerii în aplicare a politicilor UE de mediu în statele membre.

De asemenea, la nivel de gestionare a deșeurilor, România are niveluri de reciclare și compostare foarte scăzute (16%, față de media europeană de 44%), precum și rate ridicate de depozitare a deșeurilor.

Starea de conservare a speciilor protejate este inadecvată în mai mult de 65% din cazuri. În ceea ce privește calitatea aerului, țara noastră se situează cu mult sub standardele UE.

“Raportul lansat astăzi de Comisia Europeană relevă elemente îngrijorătoare privind politica de mediu a României. Avem obligația de a implementa legislația UE în domeniul deșeurilor și apelor urbane reziduale pentru a ne îndeplini obiectivele asumate la nivel european. Autoritățile și agențiile implicate trebuie coordonate eficient, iar capacitatea lor administrativă crescută pentru a face față acestor provocări”, a declarat Adina Vălean, președinte al Comisiei PE pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, potrivit unui comunicat.

 

Cu toate acestea, raportul arată că România beneficiază de o serie de oportunități pentru a-și îndeplini angajamentele, cum ar fi “eliminarea obstacolelor din calea absorbției adecvate și focalizarea fondurilor UE, dar și utilizarea următorului ciclu de gestionare a bazinului hidrografic pentru a îmbunătăți rețelele de monitorizare și metodele de evaluare a stării apelor”.

“Implementarea legislației UE pentru protecția mediului creează oportunitatea dezvoltării unor noi industrii în România. Fie că e vorba de reciclare, gestionarea apelor, protecția mediului și a biodiversității, toate acestea, guvernate inteligent pot aduce creștere economică și crea locuri de muncă, pe lângă beneficiile evidente asupra sănătății populației și standardelor de viață”, a conchis europarlamentarul PPE.

Ce spune raportul?

Provocările cu care se confruntă România în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor și a legislației în materie de mediu:

  • îmbunătățirea conformării cu legislația UE în domeniul deșeurilor și al apelor urbane reziduale în vederea îndeplinirii obiectivelor UE până la expirarea termenelor finale stabilite în Tratatul de aderare.
  • îmbunătățirea coordonării și creșterea capacității administrative a autorităților și a agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește gestionarea apelor și a deșeurilor și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000 ca parte din strategia mai amplă de a consolida administrația publică.

Oportunități România ar putea avea rezultate mai bune în ceea ce privește aspecte pentru care există deja o bază solidă de cunoștințe și bune practici:

  •  concentrarea celor mai bune soluții în planuri cuprinzătoare și realiste de gestionare și prevenire a deșeurilor, bazate pe un proces de participare a publicului care să fie favorabil incluziunii.
  •  Eliminarea obstacolelor din calea unei absorbții adecvate și focalizate a fondurilor alocate de UE pentru a sprijini punerea în aplicare a cerințelor UE.
  • utilizarea următorului ciclu de gestionare a bazinului hidrografic pentru a îmbunătăți rețelele de monitorizare și metodele de evaluare a stării apelor.

Puncte de excelență

România ar putea împărtăși altor țări abordările inovatoare pe care le-a elaborat, un exemplu bun fiind Inițiativa Laboratorul verde al reciclării din 2012, care a primit Medalia de aur pentru excelență în categoria IMM din cadrul Premiilor pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor europene (RSI).

Codaşi, din nou

Eficiența resurselor din România este scăzută, iar economia circulară este subdezvoltată.

În 2015, “productivitatea resurselor” a fost una dintre cele mai scăzute din UE, înregistrând 0,31 EUR/kg față de media UE de 2,0 EUR/kg, potrivit raportului Comisiei Europene.

România încă nu a adoptat un program de politici naționale pentru o economie circulară, cu toate că are câteva inițiative care vin în sprijinul tranziției spre o economie circulară.

Deşeurile, o provocare majoră

Gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România. Performanța țării se caracterizează prin niveluri de reciclare și compostare foarte scăzute, precum și rate ridicate de depozitare a deșeurilor, contrar ierarhiei deșeurilor și obiectivelor de reciclare stabilite la nivelul UE.

România întârzie în adoptarea planurilor de gestionare a deșeurilor și a programelor de prevenire a generării deșeurilor (planul național de gestionare a deșeurilor a fost adoptat în 2004 și a fost valabil până în 2013), desi acestea sunt cele mai bune instrumente pentru a avea un impact asupra politicilor in domeniu și pentru a găsi soluții realiste pentru atingerea obiectivelor privind gestionarea deșeurilor.

În aceste condiţii, Comisia Europeană atrage atenţia că România va trebui să depună eforturi masive pentru a spori reciclarea și a reduce depozitarea deșeurilor.

Natura și biodiversitatea

România ar trebui să finalizeze procesul de desemnare Natura 2000 și să instituie obiective de conservare clar definite și măsurile de conservare necesare siturilor.

De asemenea, ar trebui să asigure resurse adecvate pentru punerea în aplicare a acestora în vederea menținerii/restabilirii habitatelor și speciilor de interes comunitar la o stare de conservare favorabilă în întregul lor areal natural.

CE recomandă îmbunătățirea capacităţii administrative pentru desemnarea și gestionarea siturilor protejate și să sporească eforturile de colectare de date reprezentative și să amelioreze calitatea evaluărilor. România ar trebui să atenueze presiunile actuale asupra resurselor naturale cauzate de intensificarea agriculturii.

Calitatea apelor

Calitatea și gestionarea apelor România trebuie să-și îmbunătățească politica în domeniul apei în conformitate cu logica de intervenție a Directivei-cadru privind apa. Aceasta trebuie să continue să acorde prioritate investițiilor în stații de epurare a apei reziduale urbane pentru a îndeplini termenele tranzitorii stabilite în Tratatul de aderare.

România trebuie să definească mai bine măsurile de bază/obligatorii care trebuie respectate de toți agricultorii și măsurile suplimentare care pot fi finanțate pentru a reduce presiunile exercitate de agricultură.

Calitatea aerului, motiv de îngrijorare

Comisia remarcă faptul că emisiile de poluanți atmosferici din România au scăzut semnificativ şi se încadrează în plafoanele naționale de emisie aplicabile în prezent. Aceste tendințe trebuie să continue dacă se dorește ca România să se conformeze și în ceea ce privește calitatea aerului.

În același timp, calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare.

Agenția Europeană de Mediu a estimat că în 2013, numeroase decese premature au fost asociate concentrațiilor de particulele atmosferice în suspensie, de ozon și oxizi de azot. Acest lucru se datorează și depășirilor standardelor UE privind calitatea aerului. România trebuie să-și intensifice eforturile în vederea îndeplinirii standardelor UE privind calitatea aerului.

Lipsă de încredere

Executivul european subliniază faptul că în România este foarte important ca administrațiile centrale, regionale și locale să dețină capacitățile, aptitudinile și formarea necesare pentru îndeplinirea propriilor sarcini, cooperând și coordonând activitățile în mod eficient în cadrul unui sistem de guvernanță pe niveluri multiple.

Există, de asemenea, loc pentru îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește capacitatea administrativă, precum și punerea în aplicare a legislației în materie de mediu.

Percepțiile privind calitatea serviciilor publice, administrația publică, elaborarea de politici și punerea în aplicare, precum și privind credibilitatea angajamentului guvernului față de politici – evaluate prin indicatorul pentru “eficiența guvernului” – sunt cu mult sub media UE.

De asemenea, există o lipsă de încredere între nivelurile politice și administrative, care conduce la un nivel de asumare scăzut pentru decizii și politici.

Întregul raport poate fi consultat aici.