Cum se conserva satele romanesti prin PNDR

 

 

Cum se conserva satele romanesti prin PNDR: fonduri europene de jumatate de milion de euro pentru restaurarea patrimoniului cultural

 

pndr patrimoniu

Arhitectura traditionala (vernaculara) este sustenabila economic, fiindca angreneaza economia locala in procesul de construire si sustine turismul, astfel ca reabilitarea si restaurarea constructiilor cu caracter traditional a fost si va ramane o preocupare constanta in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR).

Restaurarea unui obiectiv tinand cont de specificul traditional al imobilului ridica o serie de probleme tehnice a caror rezolvare necesita implicarea specialistilor in restaurare, dar si o serie de costuri pe care proprietarii ar prefera sa le evite. Acesta este unul din motivele pentru care multe lucrari de reabilitare din spatiul rural au esuat si tot din acest motiv, atat in cadrul PNDR 2007-2013, dar mai ales in PNDR 2014-1020, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a promovat proiecte menite sa asigure fondurile necesare pentru restaurarea cladirilor monument din grupa B.

In acest sens, se afla in lucru Sub-masura 7.6. „Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”, potrivit datelor publicate de Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala. Aceasta va oferi sprijin financiar pentru protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, inclusiv asezaminte monahale.  Investitiile vor avea un impact pozitiv asupra turismului local si vor ajuta la stimularea dezvoltarii mediului de afaceri local. Sprijinirea conservarii patrimoniului local si a traditiilor are drept scop incurajarea activitatilor de turism rural, dezvoltarea marcilor locale, precum si mentinerea traditiilor si a mostenirii spirituale, contribuind la atractivitatea zonelor rurale.

In cadrul sub-masurii, sprijinul va fi acordat investitiilor corporale si necorporale pentru restaurarea, conservarea si accesibilizarea patrimoniului cultural imobil de interes local (clasa B) si pentru restaurarea, conservarea si accesibilizarea asezamintelor monahale.

Beneficiarii acestei sub-masuri sunt comunele sau asociatiile acestora – ONG-uri, unitati de cult, persoane fizice autorizate si societati comerciale ce detin in administrare obiective de patrimoniu cultural de clasa B, de utilitate publica.

Sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei sub-masuri va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de profit, si nu va depasi 500.000 de euro.

Pentru proiectele generatoare de profit, sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei sub-masuri va fi de 85% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 de euro.

Arhitectura traditionala (vernaculara) are calitatea de a fi sustenabila ecologic prin adaptarea la clima si relieful dintr-un anumit loc si prin utilizarea materialelor de constructie naturale disponibile in acea zona. Astfel, arhitectura vernaculara are un impact minim asupra mediului natural, fiind sustenabila si din punct de vedere social, pentru ca se bazeaza pe stiinta construirii (know how-ul local) si pe forţa de munca locala. Aceasta stimuleaza sentimentul apartenentei oamenilor la spaţiul respectiv, ii face sa simta ca locul lor are ceva aparte si ca ei impartasesc specificul zonei.

 

Sursa: