De la iluzia convergenţei către Europa la riscul divergenţei

De la iluzia convergenţei către Europa la riscul divergenţei; scenarii pentru mediul de afaceri în perspectiva anului 2030

Ziarul Financiar

Pe 26 şi 27 martie a avut loc tradiţionalul “Seminar de Primavară” al “Institului Vienez pentru Studii Economice Internaţionale (WIIW)”.

Provocările discutate acest an au vizat strategiile de creştere pentru grupul ţărilor din UE-15 (ţări intrate în Uniunea Europeeană înainte de 2003) în raport cu grupul ţărilor Central şi Est Europene.

Rezultatele au fost surprinzătoare, mai ales pentru că s-au reformulat teme ale dezbaterii despre reindustrializare într-un context nou. Din perspectica acestor rezultate, încercăm în cele ce urmează să deducem posibilele scenarii de dezvoltare pentru România până în 2030.

Cel mai îngrijorător semnal a fost dat de faptul că unele din ţările din Uniunea Europeană sunt puse pentru prima dată în situaţia în care procesul de convergenţă se transformă într-unul de divergenţă (de accentuare a diparităţilor pe măsura trecerii timpului).

Intrebările în jurul cărora s-au purtat dezbaterile au fost:

1. Ce variante de modernizare a economiilor există pentru Europa celor 15 (UE 15) şi pentru Europa Centrala si de Est (CEEC)?

2. Este dependentă Europa de Est de deciziile de strategie economică ale UE 15 şi în ce condiţii procesul de convergenţă se transformă în divergenţă?

3. Care e strategia optimă economică pentru Estul Europei şi implicit pentru România?