Se apropie criza alimentară?

criza-alimentara

Suntem amenințați de o criză alimentară de proporții, atrag atenția mai multe cercetări. Motivul? Productivitatea agricolă nu crește în acelați ritm cu nevoile populației, iar acest lucru nu se întâmplă doar la nivelul țării noastre, ci în mult mai multe state, unele chiar cu economie înfloritoare.

Rezultatele unui studiu recent, realizat de către Economist Intelligence Unit, arată că productivitatea agricolă creşte anual, cu doar două procente. Producţia este, așadar, foarte scăzută și ameninţă astfel securitatea alimentară a populaţiei, întrucât cel mai mic nivel de creștere prognozat ar trebui să se ridice la trei procente. Asta pentru a asigura nevoile oamenilor. Singura soluție viabilă propusă de specialiști și analiști este eficientizarea zonelor agricole și investiții importante în acest domeniu, însă urbanizarea și industrializarea, alături de degradarea solului și de faptul că nu mai sunt terenuri disponibile pentru agricultori îngreunează implementarea soluțiilor solide și cu rezultate pe termen mediu sau lung.

Alte două soluții ar fi, spun specialiștii, investițiile în tehnologiile moderne și, nu în ultimul rând, plantele modificate genetic pentru asigurarea unei cantități mai mari de hrana, din producții relativ restrânse și susținute cu eforturi mici. Asta vine însă în contradicție cu ceea ce susțin organizațiile de sănătate, iar în timp ce investițiile în tehnologiile moderne ar fi unele salutate de toate organizațiile de mediu și nu numai, dar costurile sunt foarte ridicate, utilizarea semințelor modificate genetic pare o soluție rapidă și la îndemână pentru producători, dar organizațiile non-guvernamentale atrag atenția asupra efectelor nocive asupra sănătății oamenilor pe termen lung.

Culturi modificate genetic, în cifre

În țara noastră, culturile de soia au fost anul trecut pe primul loc în topul culturilor modificate genetic. Nici cele de porumb nu au rămas neschimbate, precum cele de acum câțiva ani de zile, când în România nu ajunseseră semințele modificate genetic. În țară au fost cultivate anul trecut peste 200 de hectare cu porumb modificat genetic, cele mai multe fiind în județele Arad, Brăila, Dolj, Timis și Ilfov.

Costurile reduse pentru producții mult mai mari și cantitatea necesară de îngrășământ mult mai mică fac ca fermierii să nu se mai ferească de OMGuri. Potrivit mai multor statistici, în anul 2010 suprafața cultivată cu plante modificate genetic a crescut cu 10% în țara noastră, iar de atunci situația s-a schimbat de la an la an prin majorarea suprafețelor de teren cu astfel de culturi.

Mâncarea ajunge la gunoi

criza-aug-2În timp ce autoritățile caută soluții la problema producției scăzute și unele voci spun că până în anul 2050 producția alimentară ar trebui să crească cu 70 de procente pentru a elimina riscurile unei viitoare crize alimentare, studiile de specialitate arată că mare parte din alimentele cumpărate de români și nu numai ajung la gunoi.

Organizaţia britanică Food Cycle arată într-un reportaj că în Europa nu mai puțin de 179 de kilograme de alimente pe persoană ajung anual la gunoi.

Agenția de știri AFP transmitea la începutul anului în curs că jumtate din alimentele produse în întreaga lume nu se consumă de populație ci se aruncă. Asta înseamnă, în date exacte, aproximativ 2 miliarde de tone de mâncare pe an. Cercetarea poartă semnătura Institutului de Inginerie Mecanică din Londra și a concluzionat că cele mai multe produse agricole sunt aruncate din cauza lipsei unei depozitări corespunzătoare sau din cauza transportului eronat, care nu le asigură prospețimea pe o perioadă îndelungată.

Toate acestea în timp ce specialiștii atrag atenția asupra faptului că o criză alimentară este iminentă pe termen lung și în timp ce în multe părți din Africa și Asia oamenii își pierd viața din lipsa hranei.

La nivel local, potrivit Federației Patronale Române din Industria Alimentară “Romalimenta”, românii aruncă la gunoi aproximativ 20% din produsele alimentare pe care le achiziționează. Motivele? Oamenii cumpără alimente cu termen de valabilitate redus și din cauza unui volum mare de cumpărături acestea se alterează rapid, fără a fi consumate la timp. Dacă ne gândim la faptul că 40% din veniturile românilor sunt estimate că se duc către alimente, asta înseamnă că 10% din venituri se duc la… gunoi.

România, campioană la scumpirea alimentelor

Criza economică a reprezentat o lovitură puternică pentru toate țările lumii, însă cele din Uniunea Europeană au avut cele mai mult de suferit.

Cel mai mare efect asupra populației l-au avut scumpirile, în special ale alimentelor de bază, creșteri de preț care au explodat în multe state în ultimii ani.

Potrivit unei cercetări realizate de Econtext, cele mai mari scumpiri ale alimentelor au fost înregistrate în Ungaria (72%), Letonia (63%), Bulgaria (60%) și România cu un procent de 54%. Studiul a fost realizat luând în considerare costul alimentelor din anul 2005 și până în prezent. La celalalt pol se află Irlanda, unde prețurile alimentelor au urcat cu doar cinci procente în cei peste opt ani de zile, urmată de Portugalia cu un procent de 12% și Franța cu o scumpire de 16%. Țările est-europene au înregistrat așadar cele mai mari scumpiri, în ciuda crizei economice care a adus cu ea și micșorarea semnificativă a veniturilor și creșterea prețurilor la servicii.

 

Sursa: Jurnalul de afaceri