Riscul de faliment al României

Riscul de faliment al României, la minimul ultimilor şase ani. “Cred că investitorii şi-au remodelat privirea – ne văd mai bine, ne împrumută mai bine

 

Ziarul Financiar

  România   a ajuns să fie privită de pieţele externe ca un plasament cu grad mai scăzut   de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în   cotaţiile CDS-urilor coborând spre 120 de puncte de bază, la minimul   ultimilor şase ani, după ce la începutul crizei economice mondiale cotaţia a   sărit şi peste 700 de puncte de bază.

Nivelul CDS-urilor influenţează costul finanţării externe, iar în cazul scăderii, băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, iar statul poate împrumuta fonduri la costuri mai mici. În ultimii ani s-a observat o îmbunătăţire treptată a percepţiei de risc, costurile la care

s-a împrumutat România pe pieţele de capital internaţionale fiind în scădere. Dar scăderea CDS-urilor nu s-a reflectat pe deplin şi în diminuarea dobânzilor plătite de populaţie şi companii pentru împrumuturile contractate în euro.

«Nereflectarea fidelă a scăderii primei CDS în ratele băn­cilor pare să fie produsul unei oferte mai puţin generoase a acestor produse, modificarea paletei produselor mergând până la eliminarea produselor de creditare în valută pentru populaţie în cazul unor instituţii lider. Această modificare a generozităţii apare în contextul regândirii relaţiilor dintre băncile-mamă şi cele ce operează în regiunea noastră, rela­ţiile noi presupunând o dependenţă mai puţin pronun­ţată», spune Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.

Dobânzile la creditele în lei şi cele în euro sunt influenţate de două componente principale: inflaţia din România în cazul împrumuturilor în lei şi CDS la împrumuturile în valută. Atât inflaţia, cât şi CDS-urile au avut o tendinţă de scădere, iar diferenţa dintre dobânzile la creditele în lei şi cele în euro s-a diminuat foarte mult, spune Aurelian Dochia, analist economic.

«România a dat dovadă de rezistenţă mai mare din punct de vedere economic comparativ cu alte ţări. România a trecut peste programul de austeritate fără dificultăţi foarte mari şi a ajuns una dintre puţinele ţări europene care au indicatori macro foarte buni. Cred că investitorii şi-au remodelat privirea asupra României – ne văd mai bine şi ne împrumută mai bine», afirmă Dochia.