Şinca Nouă petrece la 250 de ani de la înfiinţare

sinca_noua2_2014071108

• La ceas aniversar, şincanii petrec vreme de două zile cu muzică şi dans şi-şi cinstesc înaintaşii şi cetăţenii de onoare

Sărbătoare mare în comuna Şinca Mare. Fiindcă anul acesta se împlinesc două veacuri şi jumătate de cînd a luat fiinţă localitatea, Primăria a invitat întreaga suflare la un program festiv, pe durata a două zile. Momentele de muzică şi dansuri populare vor alterna cu agape şi masă cîmpenească, decernarea titlului de cetăţean de onoare, expoziţii, decorarea veteranilor de război, slujbe religioase. Dacă în acest week-end aveţi drum prin partea aceea, zăboviţi şi la serbarea de pomină a şincanilor. O dată împlineşte satul 250 de ani!

O comună înfiinţată în ciuda Mariei Tereza

Comuna Şinca Nouă este situată la poalele munţilor Făgăraş, pe Valea Şincii, la 30 km de Făgăraş şi 50 de km de Braşov. Localitatea Şinca este atestată documentar din anul 1291. În 1762, împărăteasa Maria Tereza a decretat ca românii din Ardeal să treacă la catolicism şi a înfiinţat regimente austriece de grăniceri. În 1764, 88 de familii şi-au lăsat casele şi s-au retras în pădurile din amonte, la circa 9 km de vatra vechiului sat. Întemeietorii comunei Şinca Nouă de azi, rămaşi fără agoniseala de-o viaţă, doar cu ce încărcaseră în căruţe, s-au aşezat în jurul unei mănăstiri ortodoxe. În Şinca Veche mai rămăseseră doar patru familii, cele mai bogate: Bălan, Bârsan, Strâmbu şi Urs. Au trecut la religia greco-catolică şi s-au înscris în regimentul de grăniceri. Pînă în 1968, comunitatea ortodoxă din Şinca Nouă era cea mai mare comunitate românească din Ţara Făgăraşului. Locuitorii acesteia s-au împotrivit intrării în CAP şi astfel comuna a fost desfiinţată şi a devenit sat al comunei Poiana Mărului. Pe 10 mai 2002, s-a reînfiinţat comuna Şinca Nouă, prin Legea nr.257/2002. În ceea ce priveşte numele localităţii Şinca, istoricii susţin că acesta provine de la Gheorghe Şincai, unul dintre reprezentanţii Şcolii Ardelene, mare istoric şi filolog român, care se trăgea din această zonă.

Sat european şi ecologic

Astăzi, locuitorii din Şinca Nouă sînt crescători de animale, dar au descoperit şi agroturismul, amenajîndu-şi gospodăriile pentru a primi oaspeţi. Au înfiinţat şi ferme ecologice, comuna fiind una dintre puţinele din România declarate în întregime localitate ecologică. Peisajele din zonă sînt superbe, cu păduri întinse, păşuni şi fîneţe cu o floră diversă. Aici trăiesc urşi, lupi, rîşi, cerbi, căprioare, mistreţi, capre negre, vidre, iepuri. Ca atracţii turistice, cei aproape 1.700 de şincani se laudă cu bisericuţa de lemn (monument istoric de la 1600, cea în jurul căreia s-a constituit satul), Peştera Gang, viaductele Podul Ilii şi Podul Negru, Valea Strîmbă şi observatorul de urşi. În vara anului 2005, Şinca Nouă a devenit una dintre cele 20 de localităţi din România care au primit titlul de „Sat european“. Chiar dacă e în plină dezvoltare, satul şi-a păstrat tradiţiile strămoşeşti. Sînt binecunoscute cîteva obiceiuri specifice: „Roata în flăcări“ (la Lăsata Secului) şi armindenii (de Sfîntul Gheorghe). Localnicii se mai mîndresc şi cu pita făcută ca la Şinca, rumenă şi gustoasă, şi cu vechiul clopot, care ar data chiar de la înfiinţarea comunei şi care ar avea proprietatea magică de a aduce ploaie bună pentru grîne, fără grindină.

 Sursa: Monitorul Brasov