Gaze naturale

NYT: Anexarea Crimeei aduce Rusiei o mare de gaze naturale şi petrol, iar României, o posibilă sursă de conflict

www.zf.ro, 19.05.2014

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21333/12633377/1/platforma-og.jpg?width=320

Când Rusia a anexat Crimeea în martie, şi-a însuşit nu doar fosta peninsulă ucraineană, ci şi o zonă maritimă atât de mare încât o va face să se învecineze cu România şi odată cu aceasta resurse subacvatice de petrol şi gaze naturale de mii de miliarde de dolari, scrie The New York Times.

 

În urmă cu doi ani, o navă-gigant care fora în apele teritoriale ale Româ­niei a descoperit un imens zăcământ de gaze naturale la peste 800 de metri adân­cime.

În aprilie  2012, Vla­dimir Pu­tin, pe atunci premierul Rusiei, a asistat la semnarea unui acord cu gru­pul italian Eni pentru explorarea zonei economice ruseşti din nord-estul Mării Negre. William B. F. Ryan, geolog ma­rin al Universităţii Columbia, esti­mează că su­prafaţa zonei era înaintea anexării Cri­meei aproape cât cea a Lituaniei, o ţară mică baltică, de 67.340 kilometri pătraţi.

«Vreau să vă asigur că guvernul rus va face totul pentru a sprijini proiecte de acest fel», a spus Putin la semnare. O lună mai târziu, specialişti în explorarea petrolului prezenţi la o conferinţă europeană de profil au făcut o prezentare cu titlul «Este Marea Neagră următoarea Marea Nordului?». Analiza menţiona studii geologice conform cărora apele ucrainene au “un potenţial de explorare uriaş”, dar care făceau ca zona rusească să pară mai puţin atractivă. În august 2012, Ucraina a anunţat un acord cu grupul american Exxon pentru extragerea de petrol şi gaze naturale din zona ucraineană a Mării Negre. Pentru acelaşi contract a concurat compania rusească Lukoil. Biroul de geologie al Ucrainei a estimat că dezvoltarea câmpului va costa până la 12 miliarde de dolari.

Când Rusia şi-a anexat Crimeea, pe 18 martie, Kremlinul, acum condus de Putin, a emis un tratat de anexare convenit de nou declarata Republică Cri­meea şi Federaţia Rusă. Îngropată adânc în document – articolul 4, secţiunea 3 –, o singură propoziţie spune că legea internaţională va guverna trasarea graniţelor din Marea Neagră şi Marea Azov.

Profesorul Ryan estimează că zona maritimă nou cucerită din jurul Crimeei adaugă 93.240 kilometri pătraţi la ceea ce Rusia deja deţinea din Marea Neagră. Suprafaţa maritimă anexată este de trei ori mai mare decât suprafaţa de uscat a Crimeei.

Geologul consideră că prin achiziţia din Marea Neagră Rusia şi-a însuşit probabil “cea mai bună” bucată din rezervele petroliere de adâncime ale regiunii.

La acea dată, puţini observatori au descris anexarea Crimeei prin prisma acestor aspecte. O excepţie a fost România, al cărei teritoriu din Marea Neagră s-a învecinat până atunci cu cel al Ucrainei.

«Ucraina şi Rusia vor fi vecini», scria pe 24 martie România Liberă, care atrăgea atenţia că noua graniţă maritimă ar putea deveni o “sursă de conflict”.

Multe state au contestat anexarea Crimeei de către Rusia şi astfel legalitatea pretenţiilor ruşilor referitor la Marea Neagră şi Marea Azov. Însă publicaţia românească a citat analişti conform cărora celelalte state cu ieşire la Marea Neagră – Georgia, Turcia, Bulgaria şi România – vor recunoaşte tacit anexarea “pentru a evita un conflict deschis”.

Un efect al anexării care s-ar putea observa în curând ar putea fi schimbarea rutei gazoductului South Stream. Construirea lui prin Crimeea, un drum mai direct, ar putea scuti Rusia de cheltuieli semnificative, în condiţiile în care traseul actual trece prin cele mai adânci zone din Marea Neagră. Gazoductul ar trebui să transporte gaze ruseşti în estul şi centrul Europei.

SUA încearcă să blocheze mişcările Rusiei în zonele maritime. Luna trecută Washingtonul a impus restricţii co­merciale companiei Cherno­mornefte­gaz, fosta subsidiară din Crimeea a companiei naţionale de gaze naturale a Ucrainei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.05.2014