Luna lui cuptor în calendarul popular

New Image

În traditia populară, luna iulie mai este numită şi „cuptor”, datorită căldurilor mari ce o caracterizează, dar şi pentru că acum se coace şi se strânge grâul. Sărbătorile tradiţionale ale lunii iulie sunt: 1 iulie: Cosmandinul (Sfinţii Cosma şi Damian), Ana Foca; 15 iulie: Ciurica; 16-18 iulie: Circovii de Vară, Sf. Marina (17 iulie);  20 iulie: Sf. Ilie (Sanilie); 21 iulie: Ilie Pălie; 22 iulie: Foca; 27 iulie: Sf. Ilie cel Mic, Sf. Pantelimon (Pintelei Călătorul). Cosmandinul (Sfinţii Cosma şi Damian), Ana Foca, Sfinţii Cosma şi Damian (Sfinţii doftori fără arginţi) sunt cei care feresc oamenii de diferite boli. Ana Foca, denumire provenită din combinarea numelor a două sfinte creştine, Ana şi Foca, se ţine pentru ca oamenii să fie feriţi atât de focul soarelui, care arde şi usucă plantele, cât şi de trăsnete şi incendii.

8 Iulie: Sf. Pricopie; Ziua Lupului Pricupul are un rol important în coacerea cerealelor, apărându-le de primejdiile meteorologice. Dacă oamenii nu îi respectă ziua, Sf. Pricup trimite fulgere, trăsnete, grindină sau arşiţă sau, sub formă de lup, răpeşte copiii celor care au lucrat în această sărbătoare. Moţii din Apuseni cred că pe cei care nu respectă ziua Pricupului îi iau pe sus două vânturi puternice, numite Harcodan şi Dornados.

15 Iulie: Ciurica Şi denumirea acestei sărbători a provenit din compunerea numelor Sfinţilor Mucenici Chiriac şi Iuliţa. Ciurica este o divinitate feminină care „ciuruie în bătaie” pe cei care lucrează de ziua ei. În această zi, în care căpătau puteri speciale, femeile aveau dreptul să poruncească şi chiar să-şi pedepsească bărbaţii. Unii din ei chiar plecau de acasă de frica femeilor. Pentru a nu întâmpina certuri în familie în timpul anului, acestea sunt evitate în ziua de 15 iulie. Se crede că cine va fi bătut astăzi, va lua bătaie tot anul. Femeile nu lucrează deloc, de frica bolilor, de frică să nu le mănânce lupii vitele sau de frică sa nu le bata bărbaţii tot anul.

16 – 18 Iulie: Circovii de vară; Sf. Marina (17 iulie) Fraţi cu Circovii de Iarnă, Circovii de vară (numiti şi Circovii Marinei) sunt diviniţăti periculoase, care trimit stihiile naturii sau animalele dăunătoare asupra oamenilor care nesocotesc sărbătorile. Circovii se ţin şi pentru ca oamenii să fie feriţi de boli. Sf. Marina este protectoarea sufletului copiilor morţi. În special femeile însărcinate respectă această zi, de frica bolilor. Este o zi bună pentru culegerea plantelor de leac, care capătă proprietăţi magice. Mamele împărţeau mături făcute din pelin, alături de pui de găină, porumb fiert şi flori. Cei care nu respectă această sărbătoare sunt aspru pedepsiţi de sfântă.

20 Iulie: Sf. Ilie (Sanilie) Sfântul Ilie, sau, după cum consemnează calendarul popular, Santilie este una dintre cele mai importante sărbători ale lunii iulie. În miez de vară, această zi era dedicată iniţial unui zeu solar peste care s-a suprapus apoi o sărbătoare creştină, cea a Sfântului Prooroc Ilie.

Ca şi zeul solar, în viziunea popular, Santilie se plimbă într-un car tras de cai înaripaţi, luminând cerul cu fulgerele şi săgeţile sale de foc. În tradiţia românească, acest sfânt este asociat cu ploaia. El este stăpânul norilor, al fulgerelor, trăsnetelor şi tunetelor, pe care le foloseşte ca să trăsnească dracii sau atunci când e supărat pe oameni pentru că şi-a pierdut cojocul. Spun ţăranii că Sfântul Ilie se plimbă pe cer într-un car care, pentru a nu aluneca, are nişte cuie pe roţi. Aceste cuie găuresc cerul, iar apa se scurge pe pământ sub formă de ploaie.

Alte credinţe străvechi afirmă că Sf. Ilie este stăpânul unei fiinţe puternice, numită „sorb”. Acesta bea apele (uneori chiar le seacă) sau soarbe broaşte şi balauri.

Aşa explică poporul şi ploile cu broaşte. Bunicile povestesc că acest sfânt aşteaptă întotdeauna nerăbdător ziua sa, întrebându-l pe Dumnezeu când va fi aceasta. Domnul însă ştiind că, de bucurie, sfântul va plesni năprasnic din biciul său neiertător prăpădind omenirea, îl tot amăgeşte, spunându-i: „Va veni Ilie, va veni…” Dupa câteva zile, Dumnezeu îi răspunde sfântului că ziua sa a trecut deja, iar Ilie se supără şi trimite pe pământ ploi, trăsnete şi fulgere – acestea sunt ploile „de după Santilie”.

La fel ca în toate sărbătorile populare importante, oamenii nu ar trebui să lucreze. Cum mărul este pomul Sfântului, se duc mere la biserică şi de-abia apoi se mănâncă.

Tot acum se organizează nedei în munţi, păstorii separă berbecii de oi, se culeg plante de leac şi se fac descântece pentru a ţine departe ploile, grindina, trăsnetele şi celelalte forte ale naturii aflate în puterea lui Santilie.

21 Iulie: Ilie Palie Este prima zi din săptămâna Parliilor despre care se spune că sunt surorile Sfântului Ilie. Ilie Palie ar fi fratele, tatăl sau vizitiul Sfântului Ilie. Sărbătoarea se ţine tot de frica focului şi a bolilor.

22 Iulie: Foca Sf. Mucenic Foca este cel care răspunde de incendiile şi arşiţa care pârjolesc câmpurile cu grâne. Se spune că sărbătoarea este atât de mare şi importantă, încât o ţin şi turcii.

27 iulie: Sf. Ilie cel Mic; Sf. Pantelimon (Pintilie Călătorul) Sf. Ilie cel Mic (sau cel Şchiop), numit şi Sf. Pantelimon sau Pintilie Călătorul, este fratele mai mic al Sfântului Ilie. El mijloceşte pe lângă fratele lui pentru ca acesta să nu trimită stihiile naturii asupra recoltelor. Ca mai toate sărbătorile acestei luni, această zi se ţine pentru boli, incendii, grindină şi furtuni. Se crede că este sfârşitul verii şi se încep pregătirile pentru întâmpinarea toamnei.

Sursa: http://infobrasov.net/content/reportaj_45295_Luna-lui-cuptor-in-calendarul-popular-.html