Ce câştigă fermierul român de pe urma Politicii Agricole Comune?

    Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a explicat recent ce câştigă România de pe urma Politicii Agricole Comune. „Principalul obiectiv al mandatului meu la Comisia Europeană a fost reformarea Politicii Agricole Comune (PAC). În octombrie 2011, după o perioadă de consultări publice, am făcut propunerea legislativă de reformare profundă a PAC, ţinând cont de realităţile Uniunii Europene lărgite, deci, inclusiv ale noilor state membre. Acum, acest proces de negociere este finalizat, pentru că s-a ajuns la un acord politic între Parlamentul European, Consiliul de Miniştri şi Comisia Europeană. Coincidenţă fericită, chiar a doua zi s-a ajuns la o poziţie comună şi în ceea ce priveşte bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Pot să anunţ că România va avea, în total, pentru agricultură şi dezvoltare rurală, aproximativ 19 miliarde de euro în ciclul financiar 2014-2020”, a declarat Cioloş unui portal economic.

       Plăţile directe vor creşte anual

    În privinţa noutăţilor pe care le aduce pentru România acest proiect, comisarul a precizat că „sunt câteva elemente care preiau şi specificul agriculturii din România, mai exact, nevoile agriculturii româneşti. În primul rând, la susţinerea financiară pentru agricultori, s-a păstrat sistemul cu plăţi directe, cu precizarea că, până în 2019, pentru România aceste plăţi vor creşte de la un an la altul, în timp ce pentru celelalte ţări o să scadă“. În prezent, circa 80% dintre plăţile directe pe suprafaţă sunt alocate pentru 20% dintre cele mai mari exploataţii din UE. Dar, ca  urmare a noii PAC, multe din marile ferme europene, în special din Franţa, Spania şi Italia, vor pierde până la 30% din subvenţiile pe care le primesc în prezent. În schimb, în România, plăţile directe pe suprafaţă vor creşte treptat, astfel ca în 2019 acestea să atingă media europeană. Dacian Cioloş a mai subliniat că s-a păstrat totodată şi posibilitatea de completare a acestor plăţi la hectar din bugetul naţional. 

    În plus, apar nişte elemente de noutate legate de acordarea acestor subvenţii. În primul rând, se va introduce o schemă simplificată de plată pentru fermele mici, prin reducerea birocraţiei, atât pentru producători, cât şi pentru administraţia publică. De asemenea, va exista o măsură specifică pentru tinerii fermieri care vor primi prin plăţi directe o subvenţie complementară, cu 26% peste ceea ce este în momentul de faţă, în primii cinci ani după instalarea în agricultură. Dacian Cioloş a mai adăugat că există şi alte elemente care ţin cont de nevoile din România. „Mai există, de exemplu, posibilitatea ca, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în perioada 2014-2020, să se poată finanţa subprograme sectoriale, pentru ca în felul acesta să poată fi dirijate anumite sume de bani pentru restructurare şi reconversie în anumite sectoare, care încă au probleme, cum ar fi secorul pomicol sau sectorul producţiei de lapte”. Potrivit acestuia, sunt o serie de măsuri care încurajează organizarea producătorilor în asociaţii, grupuri de producători, cooperative de marketing, şi toate aceste organizaţii vor avea facilităţi pentru constituire, apoi pentru gestionarea unor situaţii specifice, care pot să apară pe piaţă.

       900 de euro/ha de cultură perenă

    Mai mult, va exista posibilitatea de a finanţa din fonduri UE, în zonele rurale, servicii de extensie şi de consultanţă, pe anumite sectoare sau chiar la nivel naţional. Totodată, se vor finanţa programe prin care agricultorii vor putea colabora cu cercetarea, adică să implementeze rezultatele cercetării, unele proiecte de inovaţii. „Este vorba de o serie de măsuri care vor putea contribui la restructurarea agriculturii în aşa fel încât şi România să se regăsească pe deplin, cu specificul ei, în PAC. De altfel, acesta a fost şi unul dintre obiectivele pe care le-am urmărit”, a mai spus Dacian Cioloş. Cioloş spune că şi pentru agricultorii ecologişti veştilor sunt bune. Înce­pând din 2014, întreaga politică agricolă va fi orientată spre reducerea poluării mediului înconjurător. Dar sunt şi măsuri speciale care favorizează agricultura ecologică. De exemplu, pentru prima dată în Politica Agricolă Comună sunt prevăzure măsuri de sprijin pe suprafaţă, dedicate agriculturii ecologice. Până acum era doar o submăsură în cadrul măsurilor de agromediu, şi, din câte am înţeles, începând de anul viitor, pentru culturile anuale în sistem ecologic subvenţia va fi de 600 de euro la hectar, iar pentru culturile perene, 900 de euro pe hectar.

    Sursa: Cotidianul Transilvania Expres nr. 6055 din 11 iulie 2013

http://www.mytex.ro/economic/ce-castiga-fermierul-roman-de-pe-urma-politicii-agricole-comune_357653.php