Ecoul Concursului interjudeţean de creaţie

  1. Creaţie literară (traduceri în şi din limbile engleză, franceză şi germană, proză engleză, proză franceză, poezie franceză);
  2. Multimedia (prezentări Power Point/film în limbile engleză şi franceză);
  3. Arte vizuale (fotografie, desen/pictură, artă decorativă).

În acord cu opiniile membrilor comisiei de jurizare, colectivul laureat a vădit un veritabil talent artistic care, de altfel, s-a şi reflectat în fiecare dintre lucrările de artă create. Spre mirarea publicului şi a juriului desemnat, concurenţii au realizat opere demne de apreciere. Aşa fiind, tuturor candidaţilor li se cuvin cu precădere merite remarcabile, mulţumită manierelor alese în care şi-au transpus în cuvinte, imagini şi desene gândurile despre semnificaţia copilăriei, fapt ce denotă maturitate şi, totodată, sensibilitate.

În consecinţă, luând act de succesul de care s-a bucurat concursul în speţă, juriul, participanţii şi organele de conducere ale unităţilor de învăţâmânt din care aceştia provin doresc continuarea şi dezvoltarea ideii pe aceeaşi linie.

 

Pornind de la premisa că stăpânirea unei limbi străine este cheia comunicării interumane şi interstatale, putem afirma că bi- şi multilingvismul laolaltă sunt benefice iniţierii, respectiv îmbunătăţirii dialogului intercultural. În altă ordine de idei, bi- şi multilingvismul reprezintă adevărate puncte forte atât în plan cultural, educativ, comunicativ, cât şi în managementul resurselor umane. Dimpreună, acestea au o influenţă substanţială asupra experienţei umane în sine, datorită perspectivelor oferite. Iată un exemplu în acest sens: programele educaţionale (Erasmus, Comenius) permit cetăţenilor europeni să înveţe alte limbi în plus faţă de cea maternă, să-şi verifice cunoştinţele generale şi specifice de limbă oriunde s-ar afla (în mijlocul familiei, în câmpul muncii, în vacanţă etc.) şi să obţină burse de studiu.

Astfel, tinerii – în principal – au şansa să întâlnească oameni de naţionalităţi diferite, să descopere cultura acestora, să deprindă abilitatea de a comunica în scris şi oral, să interacţioneze ori chiar să se implice în viaţa diplomatică internaţională. Altfel zis, cunoaşterea limbilor moderne este liantul care aduce popoarele împreună.

Acest fapt este un atu favorabil în special tinerilor, care aspiră sau acced în companiile de performanţă. În acelaşi context, apreciem că se poate spune: A fi poliglot = a fi deţinătorul paşaportului mondial.

După cum ştim cu toţii, nu doar unităţile publice de învăţământ sunt mediile propice studierii limbilor străine, ci şi instituţiile private care, de asemenea, pun la dispoziţia cursanţilor materiale de studiu, indiferent de nivelul acestora de pregătire (începător, mediu, avansat).

Iată în ce manieră stăpânirea cunoştinţelor lingvistice ale uneia sau mai multor limbi străine asigură dezvoltarea personală şi profesională a copiilor şi tinerilor deopotrivă.

 

În loc de concluzie, susţinem cu tărie că toate lucrările premiate sunt create din suflet şi pentru suflet. Iar relativ la importanţa – şi chiar necesitatea – învăţării limbilor străine, amintim un proverb arab: „Dacă doreşti să eviţi un război, învaţă o limbă.”

Reportaj media realizat de TV Făgăraș (sursa) - și legătură directă către youtube.  

 

Leave a Reply