Prioritati

Un alt obiectiv al preşedinţiei actuale este asigurarea unei dimensiuni sociale a politicelor europene, bazată pe finanţe publice solide şi prin crearea mai multor locuri de muncă. Potrivit premierului suedez, o revizuire a Strategiei de la Lisabona va contribui la creionarea unui agende de reformă europeană, fiind planificată rediscutarea acestei strategii în cursul toamnei.

Tratatul de la Lisabona

Având în vedere că arhitectura instituţională defineşte marja de acţiune în diferite domenii, ratificarea Tratatului de la Lisabona este esenţială. Preşedinţia suedeză va conduce toate lucrările de pregătire pentru tranziţia uşoară spre noul tratat. El şi-a exprimat speranţa că în lunile următoare acesta va fi ratificat de către toate statele membre.

Programul Stockholm

Acest program este continuarea programului de la Haga şi îşi propune consolidarea instrumentelor necesare pentru garantarea securităţii în cadrul UE şi combaterea crimei organizate şi a terorismului. De asemenea, programul de la Stockholm stabileşte reguli comune pentru politica de azil, printre care se numără şi procesarea mai armonizată a solicitărilor de azil.

Din Islanda până în Turcia

Referindu-se la negocierile de aderare în curs, Fredrik REINFELDT a subliniat că apartenenţa la UE înseamnă împărtăşirea unui set de valori comune şi respectarea regulilor comune, un aspect asupra căruia statele din afara UE, de la Reykjavik la Ankara şi în Balcanii de Vest trebuie să reflecteze. În ceea ce priveşte statele membre, premierul suedez a menţionat că poate fi tentant a permite procesului de aderare la UE să devină o oportunitate de a rezolva dispute nerezolvate, însă trebuie identificate soluţii care să aducă beneficii ambelor părţi şi deschise noi perspective. În caz contrar, progresul atins în direcţia integrării europene poate fi periclitat.

José Manuel BARROSO, preşedintele Comisiei Europene, a reiterat principalele teme ce vor fi tratate în viitoarele şase luni, şi anume redresarea economiei europene şi ajungerea la un acord, în decembrie la Copenhaga, asupra schimbărilor climatice.

Propunerea de supraveghere a sistemului financiar va contribui la reforma globală a pieţelor financiare, dar concomitent trebuie identificate noi surse de creştere economică. Preşedintele Comisiei a declarat că “nu ne putem baza la infinit pe politice de stimulare fiscală şi monetară.”

Ţintele obligatorii convenite la nivel european reprezintă un angajament care trebuie susţinut şi de ceilalţi actori internaţionali, însă statele în curs de dezvoltare au nevoie de transferul tehnologic.

Joseph DAUL în numele grupului Partidului Popular European, a felicitat pe noul Preşedinte al Parlamentului, exprimându-şi satisfacţia că grupul său a reuşit să convingă pe majoritatea deputaţilor să voteze în favoarea actualului Preşedinte al Parlamentului European, care a devenit “purtătorul de cuvânt a 500 de milioane de cetăţeni europeni.”

Liderul grupului PPE este de părere că preşedinţia suedeză trebuie să se afle sub semnul acţiunii pentru a face actualei duble provocări cu care se confruntă Europa, şi anume schimbările climatice şi criza economică. Doar prin vitalizarea economiei se va permite o adevărată politică socială. Grupul PPE propune sprijinirea IMM-urilor care au un rol major în menţinerea şi crearea locurilor de muncă.

Pentru ca Europa să avanseze este nevoie de instituţii adecvate, deoarece s-a demonstrat că aplicarea principiului unanimităţii duce la blocarea în imobilism.

Martin SCHULZ, din partea grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi a Democraţilor, a deplâns existenţa incertitudinii cu privire la temeiul juridic, criticând Comisia Europeană că nu acţionează în calitate de gardian al tratatelor.

Liderul socialist a solicitat preşedinţiei suedeze să ceară statelor membre activarea planurilor de investiţii, precum şi garantarea locurilor de muncă pentru a garanta stabilitatea internă a societăţilor europene.

Aşteptările socialiştilor şi democraţilor se referă la prezentarea de către preşedintele Comisiei Europene a unui program de relansare economică care să includă şi consecinţele sociale ale măsurile vizate, claritate instituţională, un angajament clar pentru politicii sociale, precum şi acţiuni pentru protejarea mediului.

Guy VERHOFSTADT, în numele grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, a declarat că există un acord general cu privire la priorităţile preşedinţiei suedeze, menţionând ratificarea Tratatului de la Lisabona şi implementarea sa cât mai rapidă, pregătirile pentru Conferinţa de la Copenhaga şi agenda de la Stockholm.

Referindu-se la criza economică, liderul liberal a amintit experienţa suedeză de soluţionare a crizei financiare din Suedia în cursul anilor 90, solicitând prezentarea unui plan pentru salvarea sectorului financiar, valabil pentru întreaga Uniune, deoarece 27 de abordări diferite nu pot constitui o poziţie constructivă. Totodată el solicită un nou plan de redresare economică deoarece cele 27 de planuri naţionale conţin măsuri contradictorii.

Rebecca HARMS, din partea grupul Verzilor/ALE, a împărtăşit rezervele instituţionale exprimate de Martin Schulz, solicitând alegerea preşedintelui Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului de la Lisabona. Ea a declarat că grupul Verzilor nu are încredere din punct de vedere politic în Jose Manuel Barroso din următoarele motive: propunerile de reglementare a sectorului financiar nu sunt convingătoare, iar cu privirile la schimbările climatice, a deplâns că preşedintele Comisiei Europene nu a reuşit să lanseze new deal de tip verde, iniţiativă lansată de grupul verzilor. Bilanţul celor cinci ani ai Comisiei Europene arată că strategia economică este împotriva strategiei ecologice, ceea ce reprezintă o mentalitate depăşită.

Liderul Verzilor s-a exprimat pentru o dezvoltare economică durabilă şi crearea mai multor locuri de muncă în sectorul industriilor nepoluante.

Michał Tomasz KAMIŃSKI, reprezentând Conservatorii şi Reformiştii Europeni, a exprimat acordul cu majoritatea priorităţilor preşedinţiei suedeze, menţionând combaterea crizei economice, schimbările climatice şi combaterea infracţionalităţii. Cu privirea la ratificarea Tratatului de la Lisabona, deputatul european s-a referit la aspectul democratic, declarând că “dacă se respectă democraţia, trebuie să se respecte decizia democratică a poporului irlandez” de a vota împotriva Tratatului de la Lisabona.

Lothar BISKY, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, a salutat programul ambiţios al preşedinţiei suedeze, solicitând mai multă transparenţă în ceea ce priveşte măsurile de luptă împotriva crizei economice şi financiare.

Printre priorităţile grupului GUE/NGL se află analizarea cauzelor imigraţiei în UE şi tratarea cu demnitate a imigranţilor, care sunt doar victime ale crizelor de pe continentul african şi asigurarea egalităţii de sex. Pentru a evita fenomenul sărăciei, deputatul european a mai solicitat stabilirea unui salariu minim european care să fie de cel puţin 60% din salariul mediu în UE.

Francesco Enrico SPERONI, Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, a apreciat că temele prezentate de către preşedinţia suedeză sunt de o mare importanţă pentru cetăţenii europeni, principala datorie în calitate de legiuitori este de apăra interesele cetăţenilor. De asemenea, “trebuie să demonstrăm că merită să aparţii Uniunii Europene”, a concluzionat europarlamentarul.

Barry MADLENER, deputat neafiliat, membru al Partidului Libertăţii din Olanda, a declarat că cetăţenii olandezi “consideră că s-a mers prea departe cu extinderea.” El a amintit că cetăţenii olandezi au respins Constituţia europeană care a fost reprodusă în proporţie de 99% în Tratatul de la Lisabona. În continuare, el a criticat “transhumanţa lunară la Strasbourg a Parlamentului European, astfel fiind aruncate milioane de euro pe fereastră.” În final, el şi-a exprimat speranţa că în viitoarele concluzii ale preşedinţiei la Consiliul European se va putea citi despre rezultatul negativ al referendumului din Irlanda.

Intervenţii ale deputaţilor europeni din România

Theodor Dumitru STOLOJAN (PPE)

“Doresc succes preşedinţiei suedeze şi consider că priorităţile expuse sunt cele pe care le aşteptam. Următoarele şase luni sunt decisive pentru cetăţenii europeni ca şi pentru Uniunea Europeană, sunt decisive dacă ţările noastre vor ieşi din criză în anul viitor sau, dimpotrivă, anul viitor va fi în continuare un semn mare de întrebare.

Sunt multe propuneri care se fac, programe noi, dar cred că este timpul să facem o evaluare a impactului pe care programul de redresare economică pe care Comisia Europeană l-a lansat la începutul anului are impact, ce impact are, să facem o analiză şi a bugetului Uniunii Europene pe acest an, să vedem ce activităţi nu se mai fac şi ce resurse avem posibile de disponibilizat în continuare pentru a veni cu noi măsuri.

De asemenea avem proiecte de investiţii pentru sectorul de energie aprobate deja din acea sumă de circa trei miliarde de euro şi va trebui să facem paşi concreţi în realizarea acestor proiecte. Vreau să mulţumesc preşedintelui Barroso pentru contribuţia deosebită avută la lansarea în viaţă a proiectului Nabucco.

In sfârşit, doresc să nu uitaţi angajamentul politic al Uniunii Europene pentru ca şi alte ţări să ajungă să adere la Uniunea Europeană.”

Urmăriţi în direct sesiunea plenară: EuroparlTV

Contact:

Ioana Bobeş

Redacţia română

E-mail: Redacţia-RO@europarl.europa.eu

Tel: BXL: (32-2) 28 32460

STR: (33-3) 881 76725

Fax: BXL: (32-2) 28 46901

STR: (33-3) 881 79984

Mobil: +32 (0) 498 983 983

Internet: http://www.europarl.europa.eu/news/expert/default_ro.htm

Leave a Reply